Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   nn Kroppsdelar

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [femtiåtte]

Kroppsdelar

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Desenez un om. Eg-----n---ein m---. E_ t______ e__ m____ E- t-i-n-r e-n m-n-. -------------------- Eg teiknar ein mann. 0
Mai întâi capul. Fyr-t---v----. F____ h_______ F-r-t h-v-d-t- -------------- Fyrst hovudet. 0
Omul poartă o pălărie. M-nn-n -ar -å se- --n--a-t. M_____ h__ p_ s__ e__ h____ M-n-e- h-r p- s-g e-n h-t-. --------------------------- Mannen har på seg ein hatt. 0
Părul nu se vede. D- --r -k-j---år-t. D_ s__ i____ h_____ D- s-r i-k-e h-r-t- ------------------- Du ser ikkje håret. 0
Şi nici urechile nu se văd. D- -e--ikk-- øyr- -el--r. D_ s__ i____ ø___ h______ D- s-r i-k-e ø-r- h-l-e-. ------------------------- Du ser ikkje øyro heller. 0
Nici spatele nu se vede. Du-se- -k--- -y-gen h-l-er. D_ s__ i____ r_____ h______ D- s-r i-k-e r-g-e- h-l-e-. --------------------------- Du ser ikkje ryggen heller. 0
Desenez ochii şi gura. E--t-i--ar -ug--og munnen. E_ t______ a___ o_ m______ E- t-i-n-r a-g- o- m-n-e-. -------------------------- Eg teiknar augo og munnen. 0
Omul dansează şi râde. M-n------n-a- -g-l-r. M_____ d_____ o_ l___ M-n-e- d-n-a- o- l-r- --------------------- Mannen dansar og ler. 0
Omul are un nas lung. M-nne--h-r--a---n---. M_____ h__ l___ n____ M-n-e- h-r l-n- n-s-. --------------------- Mannen har lang nase. 0
Ţine un baston în mâini. H-n-h-r -i--sto-k-- ---da. H__ h__ e__ s____ i h_____ H-n h-r e-n s-o-k i h-n-a- -------------------------- Han har ein stokk i handa. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. Han-h-r-òg eit-sk-er- ------h-l-en. H__ h__ ò_ e__ s_____ r____ h______ H-n h-r ò- e-t s-j-r- r-n-t h-l-e-. ----------------------------------- Han har òg eit skjerf rundt halsen. 0
Este iarnă şi este frig. D-t e- ------,--- det er k--dt. D__ e_ v______ o_ d__ e_ k_____ D-t e- v-n-e-, o- d-t e- k-l-t- ------------------------------- Det er vinter, og det er kaldt. 0
Braţele sunt puternice. Ar-a-e--r-kr-f-ig-. A_____ e_ k________ A-m-n- e- k-a-t-g-. ------------------- Armane er kraftige. 0
Şi picioarele sunt puternice. Bei-- er òg kr---i--. B____ e_ ò_ k________ B-i-a e- ò- k-a-t-g-. --------------------- Beina er òg kraftige. 0
Omul este din zăpadă. Man-en-er-a- -n-. M_____ e_ a_ s___ M-n-e- e- a- s-ø- ----------------- Mannen er av snø. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. H-n ha- in-a b--s---- -e-,-og i--e--f-ak-. H__ h__ i___ b____ p_ s___ o_ i____ f_____ H-n h-r i-g- b-k-e p- s-g- o- i-g-n f-a-k- ------------------------------------------ Han har inga bukse på seg, og ingen frakk. 0
Dar omului nu-i este frig. M-- m-nne- -----i-k-e. M__ m_____ f___ i_____ M-n m-n-e- f-y- i-k-e- ---------------------- Men mannen frys ikkje. 0
Este un om de zăpadă. De---------snøm-nn. D__ e_ e__ s_______ D-t e- e-n s-ø-a-n- ------------------- Det er ein snømann. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Nynorsk (1-100) MP3 Nynorsk (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...