Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   nn Parts of the body

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [femtiåtte]

Parts of the body

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Desenez un om. Eg te-k-a- --n--a--. Eg teiknar ein mann. E- t-i-n-r e-n m-n-. -------------------- Eg teiknar ein mann. 0
Mai întâi capul. Fy-st --vud-t. Fyrst hovudet. F-r-t h-v-d-t- -------------- Fyrst hovudet. 0
Omul poartă o pălărie. Mannen-har-----e--e-n --t-. Mannen har på seg ein hatt. M-n-e- h-r p- s-g e-n h-t-. --------------------------- Mannen har på seg ein hatt. 0
Părul nu se vede. D----r--kk---hå--t. Du ser ikkje håret. D- s-r i-k-e h-r-t- ------------------- Du ser ikkje håret. 0
Şi nici urechile nu se văd. Du-----i-------ro--e--er. Du ser ikkje øyro heller. D- s-r i-k-e ø-r- h-l-e-. ------------------------- Du ser ikkje øyro heller. 0
Nici spatele nu se vede. D----- -kk---r-gg-- he-l-r. Du ser ikkje ryggen heller. D- s-r i-k-e r-g-e- h-l-e-. --------------------------- Du ser ikkje ryggen heller. 0
Desenez ochii şi gura. Eg --ikna-----o--g mu-n-n. Eg teiknar augo og munnen. E- t-i-n-r a-g- o- m-n-e-. -------------------------- Eg teiknar augo og munnen. 0
Omul dansează şi râde. M-n------ns-- -g ler. Mannen dansar og ler. M-n-e- d-n-a- o- l-r- --------------------- Mannen dansar og ler. 0
Omul are un nas lung. Ma--en-har-lan- ---e. Mannen har lang nase. M-n-e- h-r l-n- n-s-. --------------------- Mannen har lang nase. 0
Ţine un baston în mâini. Han--ar--i--st-kk - h-n--. Han har ein stokk i handa. H-n h-r e-n s-o-k i h-n-a- -------------------------- Han har ein stokk i handa. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. Han --r -g--i--skj--- ---dt halsen. Han har òg eit skjerf rundt halsen. H-n h-r ò- e-t s-j-r- r-n-t h-l-e-. ----------------------------------- Han har òg eit skjerf rundt halsen. 0
Este iarnă şi este frig. Det ---v-n-er- og---t-er-kal--. Det er vinter, og det er kaldt. D-t e- v-n-e-, o- d-t e- k-l-t- ------------------------------- Det er vinter, og det er kaldt. 0
Braţele sunt puternice. A-m--- -r -r---ig-. Armane er kraftige. A-m-n- e- k-a-t-g-. ------------------- Armane er kraftige. 0
Şi picioarele sunt puternice. B--------òg--r--tig-. Beina er òg kraftige. B-i-a e- ò- k-a-t-g-. --------------------- Beina er òg kraftige. 0
Omul este din zăpadă. M---en--r a- ---. Mannen er av snø. M-n-e- e- a- s-ø- ----------------- Mannen er av snø. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. Han---r--nga---k-- -- seg- -g -n--n -----. Han har inga bukse på seg, og ingen frakk. H-n h-r i-g- b-k-e p- s-g- o- i-g-n f-a-k- ------------------------------------------ Han har inga bukse på seg, og ingen frakk. 0
Dar omului nu-i este frig. M-- ---ne---rys-ikk-e. Men mannen frys ikkje. M-n m-n-e- f-y- i-k-e- ---------------------- Men mannen frys ikkje. 0
Este un om de zăpadă. De- ---ein--n-ma--. Det er ein snømann. D-t e- e-n s-ø-a-n- ------------------- Det er ein snømann. 0

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...