Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   nn Negation 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sekstifem]

Negation 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Este scump inelul? Er -en-r-ng---d-r? Er den ringen dyr? E- d-n r-n-e- d-r- ------------------ Er den ringen dyr? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Nei,---- -o--a--berr------re-euro. Nei, han kostar berre hundre euro. N-i- h-n k-s-a- b-r-e h-n-r- e-r-. ---------------------------------- Nei, han kostar berre hundre euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. M-n-eg -ar ---r----m--. Men eg har berre femti. M-n e- h-r b-r-e f-m-i- ----------------------- Men eg har berre femti. 0
Eşti gata deja? E--du f-----? Er du ferdig? E- d- f-r-i-? ------------- Er du ferdig? 0
Nu, încă nu. Ne-, ikk-e-e--o. Nei, ikkje enno. N-i- i-k-e e-n-. ---------------- Nei, ikkje enno. 0
Dar imediat sunt gata. M-n -- e- -n-----er---. Men eg er snart ferdig. M-n e- e- s-a-t f-r-i-. ----------------------- Men eg er snart ferdig. 0
Mai doreşti supă? Vil-d--ha-m-i----p--? Vil du ha meir suppe? V-l d- h- m-i- s-p-e- --------------------- Vil du ha meir suppe? 0
Nu, nu mai doresc. Nei --kk, e----- ikkj- ha-m--r. Nei takk, eg vil ikkje ha meir. N-i t-k-, e- v-l i-k-e h- m-i-. ------------------------------- Nei takk, eg vil ikkje ha meir. 0
Dar încă o îngheţată. M-n eg vil ha mei- -s. Men eg vil ha meir is. M-n e- v-l h- m-i- i-. ---------------------- Men eg vil ha meir is. 0
Locuieşti de mult timp aici? Har--- b-----e----n--? Har du budd her lenge? H-r d- b-d- h-r l-n-e- ---------------------- Har du budd her lenge? 0
Nu, abia de o lună. Ne-, b-rre-ein m-n--. Nei, berre ein månad. N-i- b-r-e e-n m-n-d- --------------------- Nei, berre ein månad. 0
Dar cunosc deja multe persoane. M-n -g-kj-nner-------f-lk---t. Men eg kjenner mange folk alt. M-n e- k-e-n-r m-n-e f-l- a-t- ------------------------------ Men eg kjenner mange folk alt. 0
Mergi mâine acasă? K--r-r -u----m i -o--on? Køyrer du heim i morgon? K-y-e- d- h-i- i m-r-o-? ------------------------ Køyrer du heim i morgon? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N-i,-ikk-- -ør --he-ga. Nei, ikkje før i helga. N-i- i-k-e f-r i h-l-a- ----------------------- Nei, ikkje før i helga. 0
Dar mă întorc deja duminică. M---eg --em--ilb--e-----p-----dag-n. Men eg kjem tilbake alt på sundagen. M-n e- k-e- t-l-a-e a-t p- s-n-a-e-. ------------------------------------ Men eg kjem tilbake alt på sundagen. 0
Fiica ta este deja majoră? E--dot---a d- ---s--? Er dottera di vaksen? E- d-t-e-a d- v-k-e-? --------------------- Er dottera di vaksen? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. N-i,--o-er b-rre-syt-en. Nei, ho er berre sytten. N-i- h- e- b-r-e s-t-e-. ------------------------ Nei, ho er berre sytten. 0
Dar are deja un prieten. M-- h--har---l-r--e ein-kjæra-t. Men ho har allereie ein kjærast. M-n h- h-r a-l-r-i- e-n k-æ-a-t- -------------------------------- Men ho har allereie ein kjærast. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.