Dicționar de expresii

ro La medic   »   nn At the doctor

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [femtisju / sju og femti]

At the doctor

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Am o programare la medic. E- -a- -i---hjå l-gen. Eg har time hjå legen. E- h-r t-m- h-å l-g-n- ---------------------- Eg har time hjå legen. 0
Am programare la ora zece. E--ha--ti-- k--k-- --. Eg har time klokka ti. E- h-r t-m- k-o-k- t-. ---------------------- Eg har time klokka ti. 0
Cum vă numiţi? K----------et--i-t? Kva er namnet ditt? K-a e- n-m-e- d-t-? ------------------- Kva er namnet ditt? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Se- deg -å v-nt-r--m--, -r d----i-l. Set deg på venterommet, er du snill. S-t d-g p- v-n-e-o-m-t- e- d- s-i-l- ------------------------------------ Set deg på venterommet, er du snill. 0
Medicul vine imediat. L-gen-k--m -na-t. Legen kjem snart. L-g-n k-e- s-a-t- ----------------- Legen kjem snart. 0
Unde aveţi asigurare? Kv-- e- d--for----a? Kvar er du forsikra? K-a- e- d- f-r-i-r-? -------------------- Kvar er du forsikra? 0
Cu ce vă pot ajuta? Kva-kan ---h--l-e-d-g----? Kva kan eg hjelpe deg med? K-a k-n e- h-e-p- d-g m-d- -------------------------- Kva kan eg hjelpe deg med? 0
Aveţi dureri? H-r--u--mert-r? Har du smerter? H-r d- s-e-t-r- --------------- Har du smerter? 0
Unde vă doare? Kva- ---- --t v----? Kvar gjer det vondt? K-a- g-e- d-t v-n-t- -------------------- Kvar gjer det vondt? 0
Am tot timpul dureri de spate. E- -ar ------ v--d- i -y--en. Eg har alltid vondt i ryggen. E- h-r a-l-i- v-n-t i r-g-e-. ----------------------------- Eg har alltid vondt i ryggen. 0
Am adesea dureri de cap. E---a- o--e--on-- i-------t. Eg har ofte vondt i hovudet. E- h-r o-t- v-n-t i h-v-d-t- ---------------------------- Eg har ofte vondt i hovudet. 0
Am câteodată dureri de burtă. E---ar -- o- -i- -on-- - mage-. Eg har av og til vondt i magen. E- h-r a- o- t-l v-n-t i m-g-n- ------------------------------- Eg har av og til vondt i magen. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. K-- d- t--av------å ov----o---n? Kan du ta av deg på overkroppen? K-n d- t- a- d-g p- o-e-k-o-p-n- -------------------------------- Kan du ta av deg på overkroppen? 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Legg -e--på--enken- er ----nil-. Legg deg på benken, er du snill. L-g- d-g p- b-n-e-, e- d- s-i-l- -------------------------------- Legg deg på benken, er du snill. 0
Tensiunea este bună. Blo-tr-kk-- e--- or-en. Blodtrykket er i orden. B-o-t-y-k-t e- i o-d-n- ----------------------- Blodtrykket er i orden. 0
Vă fac o injecţie. E--g-----eg ----pr-y--. Eg gjev deg ei sprøyte. E- g-e- d-g e- s-r-y-e- ----------------------- Eg gjev deg ei sprøyte. 0
Vă dau tablete. E- -j-- de- --blet--r. Eg gjev deg tablettar. E- g-e- d-g t-b-e-t-r- ---------------------- Eg gjev deg tablettar. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. E- g----d-g ein-r--e-------a---ek--. Eg gjev deg ein resept til apoteket. E- g-e- d-g e-n r-s-p- t-l a-o-e-e-. ------------------------------------ Eg gjev deg ein resept til apoteket. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!