Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   nn asking for something

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [syttifire]

asking for something

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? K-- d--k-yppe--år-- m---? K-- d- k----- h---- m---- K-n d- k-y-p- h-r-t m-t-? ------------------------- Kan du klyppe håret mitt? 0
Nu prea scurt, vă rog. Ik----f-r-ko-t- ---du-s--l-. I---- f-- k---- e- d- s----- I-k-e f-r k-r-, e- d- s-i-l- ---------------------------- Ikkje for kort, er du snill. 0
Ceva mai scurt, vă rog. L-tt--or--re,-e- d- -n--l. L--- k------- e- d- s----- L-t- k-r-a-e- e- d- s-i-l- -------------------------- Litt kortare, er du snill. 0
Puteţi developa pozele? Ka---u fram-all--de-se--i-eta? K-- d- f-------- d---- b------ K-n d- f-a-k-l-e d-s-e b-l-t-? ------------------------------ Kan du framkalle desse bileta? 0
Pozele sunt pe CD. B-l-ta--r-p--CD--n. B----- e- p- C----- B-l-t- e- p- C---n- ------------------- Bileta er på CD-en. 0
Pozele sunt în aparatul foto. Bile-a-er-- kam--a-t. B----- e- i k-------- B-l-t- e- i k-m-r-e-. --------------------- Bileta er i kameraet. 0
Îmi puteţi repara ceasul? K----u r-p--er--de-ne-klok--? K-- d- r------- d---- k------ K-n d- r-p-r-r- d-n-e k-o-k-? ----------------------------- Kan du reparere denne klokka? 0
Sticla este spartă. G--se- ---kn-st. G----- e- k----- G-a-e- e- k-u-t- ---------------- Glaset er knust. 0
Bateria este goală. B-t--rie- er -omt. B-------- e- t---- B-t-e-i-t e- t-m-. ------------------ Batteriet er tomt. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? Kan du-str--e-s---r--? K-- d- s----- s------- K-n d- s-r-k- s-j-r-a- ---------------------- Kan du stryke skjorta? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? K---du rein-e bu---? K-- d- r----- b----- K-n d- r-i-s- b-k-a- -------------------- Kan du reinse buksa? 0
Îmi puteţi repara pantofii? Ka-----reparere---o-? K-- d- r------- s---- K-n d- r-p-r-r- s-o-? --------------------- Kan du reparere skoa? 0
Îmi daţi vă rog un foc? Kan ------ meg --r? K-- d- g-- m-- f--- K-n d- g-e m-g f-r- ------------------- Kan du gje meg fyr? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? H---d------tik-er --le- -in -i--t--? H-- d- f--------- e---- e-- l------- H-r d- f-r-t-k-e- e-l-r e-n l-g-t-r- ------------------------------------ Har du fyrstikker eller ein lighter? 0
Aveţi o scrumieră? Har-du e---oske--g-r? H-- d- e-- o--------- H-r d- e-t o-k-b-g-r- --------------------- Har du eit oskebeger? 0
Fumaţi ţigări? R---j-r-du-s-ga---? R------ d- s------- R-y-j-r d- s-g-r-r- ------------------- Røykjer du sigarar? 0
Fumaţi ţigarete? R--k--r -- --g--e--a-? R------ d- s---------- R-y-j-r d- s-g-r-t-a-? ---------------------- Røykjer du sigarettar? 0
Fumaţi pipă? R--kje--du p-p-? R------ d- p---- R-y-j-r d- p-p-? ---------------- Røykjer du pipe? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.