Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 2   »   nn giving reasons 2

76 [şaptezeci şi şase]

a „argumenta” ceva 2

a „argumenta” ceva 2

76 [syttiseks]

giving reasons 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
De ce nu ai venit? Kv-for kom -----k--? K----- k-- d- i----- K-i-o- k-m d- i-k-e- -------------------- Kvifor kom du ikkje? 0
Am fost bolnav. E- -ar -juk. E- v-- s---- E- v-r s-u-. ------------ Eg var sjuk. 0
Nu am venit pentru că am fost bolnav. E- ko--i-kje fo-di-e---ar sju-. E- k-- i---- f---- e- v-- s---- E- k-m i-k-e f-r-i e- v-r s-u-. ------------------------------- Eg kom ikkje fordi eg var sjuk. 0
De ce nu a venit? Kvif-r k-m-h- i--je? K----- k-- h- i----- K-i-o- k-m h- i-k-e- -------------------- Kvifor kom ho ikkje? 0
Ea era obosită. H--v-- t-øy-t. H- v-- t------ H- v-r t-ø-t-. -------------- Ho var trøytt. 0
Ea nu a venit pentru că era obosită. Ho-k-- ik--- --rd- -o---r t-ø-t-. H- k-- i---- f---- h- v-- t------ H- k-m i-k-e f-r-i h- v-r t-ø-t-. --------------------------------- Ho kom ikkje fordi ho var trøytt. 0
De ce nu a venit? Kvi-or -om---n ----e? K----- k-- h-- i----- K-i-o- k-m h-n i-k-e- --------------------- Kvifor kom han ikkje? 0
El nu avea chef. H-- ---d---kkj- lyst. H-- h---- i---- l---- H-n h-d-e i-k-e l-s-. --------------------- Han hadde ikkje lyst. 0
El nu a venit pentru că nu avea chef. Ha----- ik-j--fo----ha- ik-j--ha-de -yst. H-- k-- i---- f---- h-- i---- h---- l---- H-n k-m i-k-e f-r-i h-n i-k-e h-d-e l-s-. ----------------------------------------- Han kom ikkje fordi han ikkje hadde lyst. 0
De ce nu aţi venit? K-i--r ------ i-kj-? K----- k-- d- i----- K-i-o- k-m d- i-k-e- -------------------- Kvifor kom de ikkje? 0
Maşina noastră este stricată. B--e- -å- er---u----d. B---- v-- e- i u------ B-l-n v-r e- i u-t-n-. ---------------------- Bilen vår er i ustand. 0
Nu am venit pentru că maşina noastră este stricată. V- -------j--f---- bile- --r e- i-us---d. V- k-- i---- f---- b---- v-- e- i u------ V- k-m i-k-e f-r-i b-l-n v-r e- i u-t-n-. ----------------------------------------- Vi kom ikkje fordi bilen vår er i ustand. 0
De ce nu au venit oamenii? K---o- -om -e- i--je? K----- k-- d-- i----- K-i-o- k-m d-i i-k-e- --------------------- Kvifor kom dei ikkje? 0
Au pierdut trenul. D------- -k-j--toge-. D-- r--- i---- t----- D-i r-k- i-k-e t-g-t- --------------------- Dei rakk ikkje toget. 0
Nu au venit pentru că au pierdut trenul. D---kom i---e ---d- d-i--k--e ra------e-. D-- k-- i---- f---- d-- i---- r--- t----- D-i k-m i-k-e f-r-i d-i i-k-e r-k- t-g-t- ----------------------------------------- Dei kom ikkje fordi dei ikkje rakk toget. 0
De ce nu ai venit? Kvi------m-----kkje? K----- k-- d- i----- K-i-o- k-m d- i-k-e- -------------------- Kvifor kom du ikkje? 0
Nu am avut voie. E- f-kk-i-kje ---. E- f--- i---- l--- E- f-k- i-k-e l-v- ------------------ Eg fekk ikkje lov. 0
Nu am venit pentru că nu am avut voie. E- -om --kje-fo-di----ik-je-fe-- l--. E- k-- i---- f---- e- i---- f--- l--- E- k-m i-k-e f-r-i e- i-k-e f-k- l-v- ------------------------------------- Eg kom ikkje fordi eg ikkje fekk lov. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile indigenilor din America

În America se vorbesc diferite limbi. Engleza este limba principală a Americii de Nord. În America de Sud, predomină spaniola şi portugheza. Toate aceste limbi au venit din Europa în America. Înainte de colonizare, se vorbeau alte limbi. Aceste limbi sunt cunoscute sub numele de limbile indigene ale Americii. Până astăzi, ele nu au fost cu adevărat studiate. Diversitatea acestor limbi este enormă. Estimăm că există aproape 60 de familii de limbi. America de Sud poate numara în jur de 150. În plus, mai există multe limbi izolate. Toate aceste limbi sunt foarte diferite unele de altele. Ele au foarte puţine structuri comune. De aceea este greu să clasificăm limbile. Faptul că sunt atât de diferite unele de altele se explică prin istoria Americii. America a fost populată în mai multe etape. Primii oamenii au venit în America acum 10000 de ani. Fiecare popor şi-a adus limba sa şi conţinutul său. Limbile indigene se aseamănă mult cu limbile asiatice. Situaţia limbilor vechi ale Americii nu e la fel peste tot. În sudul Americii, mai sunt încă vii multe limbi indiene. Limbi ca guarani sau quechua au milioane de locuitori activi. În schimb, în America de Nord practic au dispărut multe limbi. Cultura indienilor din America de Nord a fost mult timp asuprită. Astfel, limbile lor s-au pierdut. Dar, interesul pentru ele a crescut în ultimii ani. Există multe programe pentru a educa şi proteja aceste limbi. Ele chiar pot avea un viitor.