Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ka სურვილი

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [სამოცდაათი]

70 [samotsdaati]

სურვილი

[survili]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? მო--ვ----ებ--თ? მ_____ გ_______ მ-წ-ვ- გ-ე-ა-თ- --------------- მოწევა გნებავთ? 0
mot-'e-a--n-bavt? m_______ g_______ m-t-'-v- g-e-a-t- ----------------- mots'eva gnebavt?
Doriţi să dansaţi? ც-კვა-გნ--ა-თ? ც____ გ_______ ც-კ-ა გ-ე-ა-თ- -------------- ცეკვა გნებავთ? 0
t--k'va -ne-a-t? t______ g_______ t-e-'-a g-e-a-t- ---------------- tsek'va gnebavt?
Doriţi să mergeţi la plimbare? გ-სეირნება-გ--ბ--თ? გ_________ გ_______ გ-ს-ი-ნ-ბ- გ-ე-ა-თ- ------------------- გასეირნება გნებავთ? 0
ga-ei-n-b--g-e----? g_________ g_______ g-s-i-n-b- g-e-a-t- ------------------- gaseirneba gnebavt?
Vreau să fumez. მოწ-ვ- --ნ-ა. მ_____ მ_____ მ-წ-ვ- მ-ნ-ა- ------------- მოწევა მინდა. 0
m-ts'-----in--. m_______ m_____ m-t-'-v- m-n-a- --------------- mots'eva minda.
Vrei o ţigară? გ-ნ-ა-ს-გა--ტი? გ____ ს________ გ-ნ-ა ს-გ-რ-ტ-? --------------- გინდა სიგარეტი? 0
gind----g-re--i? g____ s_________ g-n-a s-g-r-t-i- ---------------- ginda sigaret'i?
El vrea un foc. მ-ს -ე-ხლ--უ---. მ__ ც_____ უ____ მ-ს ც-ც-ლ- უ-დ-. ---------------- მას ცეცხლი უნდა. 0
m-- --e-s---i-unda. m__ t________ u____ m-s t-e-s-h-i u-d-. ------------------- mas tsetskhli unda.
Doresc să beau ceva. რა-ი- --------ინ--. რ____ დ_____ მ_____ რ-მ-ს დ-ლ-ვ- მ-ნ-ა- ------------------- რამის დალევა მინდა. 0
r--is-d----- m-n--. r____ d_____ m_____ r-m-s d-l-v- m-n-a- ------------------- ramis daleva minda.
Doresc să mănânc ceva. რ-მ-ს -ა-- მი-და. რ____ ჭ___ მ_____ რ-მ-ს ჭ-მ- მ-ნ-ა- ----------------- რამის ჭამა მინდა. 0
r--i- -h-a-a-m-nda. r____ c_____ m_____ r-m-s c-'-m- m-n-a- ------------------- ramis ch'ama minda.
Doresc să mă odihnesc puţin. მი-და-ც--- -ავისვ---. მ____ ც___ დ_________ მ-ნ-ა ც-ტ- დ-ვ-ს-ე-ო- --------------------- მინდა ცოტა დავისვენო. 0
min-- -so-'--dav---eno. m____ t_____ d_________ m-n-a t-o-'- d-v-s-e-o- ----------------------- minda tsot'a davisveno.
Doresc să vă întreb ceva. რ-ღ-ც --ნდა გ-ი-ხ--. რ____ მ____ გ_______ რ-ღ-ც მ-ნ-ა გ-ი-ხ-თ- -------------------- რაღაც მინდა გკითხოთ. 0
raghat- m-nd- --'it----. r______ m____ g_________ r-g-a-s m-n-a g-'-t-h-t- ------------------------ raghats minda gk'itkhot.
Doresc să vă rog ceva. რ-ღაც ----ა-გ---ვ-თ. რ____ მ____ გ_______ რ-ღ-ც მ-ნ-ა გ-ხ-ვ-თ- -------------------- რაღაც მინდა გთხოვოთ. 0
r-g-----m-----g-kh-vot. r______ m____ g________ r-g-a-s m-n-a g-k-o-o-. ----------------------- raghats minda gtkhovot.
Doresc să vă invit la ceva. რ-მეზე----------პატი---. რ_____ მ____ დ__________ რ-მ-ზ- მ-ნ-ა დ-გ-ა-ი-ო-. ------------------------ რამეზე მინდა დაგპატიჟოთ. 0
rameze--inda -a------i--o-. r_____ m____ d_____________ r-m-z- m-n-a d-g-'-t-i-h-t- --------------------------- rameze minda dagp'at'izhot.
Ce doriţi vă rog? რა გნე--ვთ? რ_ გ_______ რ- გ-ე-ა-თ- ----------- რა გნებავთ? 0
r- --eba-t? r_ g_______ r- g-e-a-t- ----------- ra gnebavt?
Doriţi o cafea? გნებ-ვ---რთ- ჭი----ავა? გ______ ე___ ჭ___ ყ____ გ-ე-ა-თ ე-თ- ჭ-ქ- ყ-ვ-? ----------------------- გნებავთ ერთი ჭიქა ყავა? 0
gnebav--e-t---h-i-a-qa-a? g______ e___ c_____ q____ g-e-a-t e-t- c-'-k- q-v-? ------------------------- gnebavt erti ch'ika qava?
Sau doriţi mai bine un ceai? თ--ე--ი---ქა ჩა- ---ჩევ--ა-? თ_ ე___ ჭ___ ჩ__ გ__________ თ- ე-თ- ჭ-ქ- ჩ-ი გ-რ-ე-ნ-ა-? ---------------------------- თუ ერთი ჭიქა ჩაი გირჩევნიათ? 0
tu--r-- -h'--a-ch----ir-hev----? t_ e___ c_____ c___ g___________ t- e-t- c-'-k- c-a- g-r-h-v-i-t- -------------------------------- tu erti ch'ika chai girchevniat?
Vrem să mergem acasă. ჩვ-ნ-სახ-ში -ას-----ვი---. ჩ___ ს_____ წ_____ გ______ ჩ-ე- ს-ხ-შ- წ-ს-ლ- გ-ი-დ-. -------------------------- ჩვენ სახლში წასვლა გვინდა. 0
chv-n -akhl-h- ts'as--a gvinda. c____ s_______ t_______ g______ c-v-n s-k-l-h- t-'-s-l- g-i-d-. ------------------------------- chven sakhlshi ts'asvla gvinda.
Vreţi un taxi? ტაქ---გნე---თ? ტ____ გ_______ ტ-ქ-ი გ-ე-ა-თ- -------------- ტაქსი გნებავთ? 0
t-a-s- -------? t_____ g_______ t-a-s- g-e-a-t- --------------- t'aksi gnebavt?
Ei vor să dea un telefon. თქვენ-დ------ გნ--ა--. თ____ დ______ გ_______ თ-ვ-ნ დ-რ-კ-ა გ-ე-ა-თ- ---------------------- თქვენ დარეკვა გნებავთ. 0
tk-en --r----- g-e-av-. t____ d_______ g_______ t-v-n d-r-k-v- g-e-a-t- ----------------------- tkven darek'va gnebavt.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Gruzină (1-100) MP3 Gruzină (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.