Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   ka კითხვის დასმა 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [სამოცდაორი]

62 [samotsdaori]

კითხვის დასმა 1

[k'itkhvis dasma 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
a învăţa სწ-ვ-ა ს----- ს-ა-ლ- ------ სწავლა 0
sts'av-a s------- s-s-a-l- -------- sts'avla
Învaţă elevii mult? მ-სწა--ეებ--ბე--ს---ავ-ობენ? მ---------- ბ---- ს--------- მ-ს-ა-ლ-ე-ი ბ-ვ-ს ს-ა-ლ-ბ-ნ- ---------------------------- მოსწავლეები ბევრს სწავლობენ? 0
mo-t--a-leebi--evrs---s'-v--ben? m------------ b---- s----------- m-s-s-a-l-e-i b-v-s s-s-a-l-b-n- -------------------------------- mosts'avleebi bevrs sts'avloben?
Nu, ei învaţă puţin. არ-----ინი-ც-ტ-ს-სწ--ლობე-. ა--- ი---- ც---- ს--------- ა-ა- ი-ი-ი ც-ტ-ს ს-ა-ლ-ბ-ნ- --------------------------- არა, ისინი ცოტას სწავლობენ. 0
a-a- isi-i---o-'-s--ts'-v--b--. a--- i---- t------ s----------- a-a- i-i-i t-o-'-s s-s-a-l-b-n- ------------------------------- ara, isini tsot'as sts'avloben.
a întreba შ--ი----. შ-------- შ-კ-თ-ვ-. --------- შეკითხვა. 0
s-e-'---hv-. s----------- s-e-'-t-h-a- ------------ shek'itkhva.
Îl întrebaţi des pe profesor? ხშ---- ეკით-ე--თ ------ლ-ბ-ლ-? ხ----- ე-------- მ------------ ხ-ი-ა- ე-ი-ხ-ბ-თ მ-ს-ა-ლ-ბ-ლ-? ------------------------------ ხშირად ეკითხებით მასწავლებელს? 0
k---i--- ek'----ebit ma-t---vleb-l-? k------- e---------- m-------------- k-s-i-a- e-'-t-h-b-t m-s-s-a-l-b-l-? ------------------------------------ khshirad ek'itkhebit masts'avlebels?
Nu, nu îl întreb des. არ-------ა- ----ად-არ----ით-ე--. ა--- მ- მ-- ხ----- ა- ვ--------- ა-ა- მ- მ-ს ხ-ი-ა- ა- ვ-კ-თ-ე-ი- -------------------------------- არა, მე მას ხშირად არ ვეკითხები. 0
ar---me ma---hshi-ad-ar--e-'-t---bi. a--- m- m-- k------- a- v----------- a-a- m- m-s k-s-i-a- a- v-k-i-k-e-i- ------------------------------------ ara, me mas khshirad ar vek'itkhebi.
a răspunde პა---ი პ----- პ-ს-ხ- ------ პასუხი 0
p'as-khi p------- p-a-u-h- -------- p'asukhi
Răspundeţi, vă rog. მ--ასუ-----თუ -ე-ძლ-ბა. მ--------- თ- შ-------- მ-პ-ს-ხ-თ- თ- შ-ი-ლ-ბ-. ----------------------- მიპასუხეთ, თუ შეიძლება. 0
m----sukh--,-t- ---i-zl---. m----------- t- s---------- m-p-a-u-h-t- t- s-e-d-l-b-. --------------------------- mip'asukhet, tu sheidzleba.
Răspund. ვ-ას-ხ-ბ. ვ-------- ვ-ა-უ-ო-. --------- ვპასუხობ. 0
vp---uk-o-. v---------- v-'-s-k-o-. ----------- vp'asukhob.
a lucra მუ-ა-ბა მ------ მ-შ-ო-ა ------- მუშაობა 0
musha--a m------- m-s-a-b- -------- mushaoba
El tocmai lucrează? ი- --ლ- მ--აო--? ი- ა--- მ------- ი- ა-ლ- მ-შ-ო-ს- ---------------- ის ახლა მუშაობს? 0
is--kh---mu-ha---? i- a---- m-------- i- a-h-a m-s-a-b-? ------------------ is akhla mushaobs?
Da, el tocmai lucrează. დ---, -ს ---ა-მუ--ობ-. დ---- ი- ა--- მ------- დ-ა-, ი- ა-ლ- მ-შ-ო-ს- ---------------------- დიახ, ის ახლა მუშაობს. 0
d-a-----s -khla---sh--bs. d----- i- a---- m-------- d-a-h- i- a-h-a m-s-a-b-. ------------------------- diakh, is akhla mushaobs.
a veni მოს--ა მ----- მ-ს-ლ- ------ მოსვლა 0
mosv-a m----- m-s-l- ------ mosvla
Veniţi? მ-დიხართ? მ-------- მ-დ-ხ-რ-? --------- მოდიხართ? 0
m-dikhart? m--------- m-d-k-a-t- ---------- modikhart?
Da, venim imediat. დ-----ჩ-ე- --ლ--ე--ოვ---. დ---- ჩ--- ა----- მ------ დ-ა-, ჩ-ე- ა-ლ-ვ- მ-ვ-ლ-. ------------------------- დიახ, ჩვენ ახლავე მოვალთ. 0
d--kh----ven ak-------ov-l-. d----- c---- a------ m------ d-a-h- c-v-n a-h-a-e m-v-l-. ---------------------------- diakh, chven akhlave movalt.
a locui ც--ვრება ც------- ც-ო-რ-ბ- -------- ცხოვრება 0
t--ho---ba t--------- t-k-o-r-b- ---------- tskhovreba
Locuiţi în Berlin? თ-ვე- ბ-რლ--------ვ--ბ-? თ---- ბ------- ც-------- თ-ვ-ნ ბ-რ-ი-შ- ც-ო-რ-ბ-? ------------------------ თქვენ ბერლინში ცხოვრობთ? 0
tk--- -er-----i t---o-r--t? t---- b-------- t---------- t-v-n b-r-i-s-i t-k-o-r-b-? --------------------------- tkven berlinshi tskhovrobt?
Da, locuiesc în Berlin. დ---- -ე -ე--ინშ- -ცხოვრობ. დ---- მ- ბ------- ვ-------- დ-ა-, მ- ბ-რ-ი-შ- ვ-ხ-ვ-ო-. --------------------------- დიახ, მე ბერლინში ვცხოვრობ. 0
d-akh, me be-lin--i ---kh-vrob. d----- m- b-------- v---------- d-a-h- m- b-r-i-s-i v-s-h-v-o-. ------------------------------- diakh, me berlinshi vtskhovrob.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.