Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   mk Во ресторан 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [дваесет и девет]

29 [dvayesyet i dyevyet]

Во ресторан 1

[Vo ryestoran 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Este liberă masa? Д-ли - с-----н- маса-а? Д--- е с------- м------ Д-л- е с-о-о-н- м-с-в-? ----------------------- Дали е слободна масава? 0
Da-i-ye--lobodna -a--va? D--- y- s------- m------ D-l- y- s-o-o-n- m-s-v-? ------------------------ Dali ye slobodna masava?
Îmi aduceţi vă rog un meniu. Ве-мола-- ми тр-б- -ен--о. В- м----- м- т---- м------ В- м-л-м- м- т-е-а м-н-т-. -------------------------- Ве молам, ми треба менито. 0
V---m-lam,--i--r---a---e-it-. V-- m----- m- t----- m------- V-e m-l-m- m- t-y-b- m-e-i-o- ----------------------------- Vye molam, mi tryeba myenito.
Ce îmi puteţi recomanda? Што -и-----ле-----р----а---е? Ш-- б- м----- д- п----------- Ш-о б- м-ж-л- д- п-е-о-а-а-е- ----------------------------- Што би можеле да препорачате? 0
Sh-o b--mo----y- -a---yep-r-chat--? S--- b- m------- d- p-------------- S-t- b- m-ʐ-e-y- d- p-y-p-r-c-a-y-? ----------------------------------- Shto bi moʐyelye da pryeporachatye?
Aş dori o bere. Ј----и -а-ал----акала едно --во. Ј-- б- с---- / с----- е--- п---- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- п-в-. -------------------------------- Јас би сакал / сакала едно пиво. 0
Јas ----a-a- /--a-ala-----o -i-o. Ј-- b- s---- / s----- y---- p---- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-o p-v-. --------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedno pivo.
Aş dori o apă minerală. Ј-с--- са--л --с-кала една м-н--а-н--во-а. Ј-- б- с---- / с----- е--- м-------- в---- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- м-н-р-л-а в-д-. ------------------------------------------ Јас би сакал / сакала една минерална вода. 0
Ј-s-bi s-k-- / sakal-----na m-n------a --d-. Ј-- b- s---- / s----- y---- m--------- v---- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-a m-n-e-a-n- v-d-. -------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedna minyeralna voda.
Aş dori un suc de portocale. Б- са-ал-/ са--л- ед-н-с-к-о--пор--кал. Б- с---- / с----- е--- с-- о- п-------- Б- с-к-л / с-к-л- е-е- с-к о- п-р-о-а-. --------------------------------------- Би сакал / сакала еден сок од портокал. 0
Bi sa-al - s-kala---d--n-s-k -- p--toka-. B- s---- / s----- y----- s-- o- p-------- B- s-k-l / s-k-l- y-d-e- s-k o- p-r-o-a-. ----------------------------------------- Bi sakal / sakala yedyen sok od portokal.
Aş dori o cafea. Јас би----а- - с-к--а е-н-----е. Ј-- б- с---- / с----- е--- к---- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- к-ф-. -------------------------------- Јас би сакал / сакала едно кафе. 0
Јas ----ak------aka-a---d-o-ka-ye. Ј-- b- s---- / s----- y---- k----- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-o k-f-e- ---------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedno kafye.
Aş dori o cafea cu lapte. Ј-- б- са--л-/-са-а---е-но ка---со -----. Ј-- б- с---- / с----- е--- к--- с- м----- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- к-ф- с- м-е-о- ----------------------------------------- Јас би сакал / сакала едно кафе со млеко. 0
Ј-s -- s---l ---a-a-a---dno-k--------m-ye-o. Ј-- b- s---- / s----- y---- k---- s- m------ Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-o k-f-e s- m-y-k-. -------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedno kafye so mlyeko.
Cu zahăr, vă rog. Со -е---, м--а-. С- ш----- м----- С- ш-ќ-р- м-л-м- ---------------- Со шеќер, молам. 0
S- ---ekj-e-,-m---m. S- s--------- m----- S- s-y-k-y-r- m-l-m- -------------------- So shyekjyer, molam.
Doresc un ceai. Ј-- би-са-ал /-с-к--а---ен-ча-. Ј-- б- с---- / с----- е--- ч--- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-е- ч-ј- ------------------------------- Јас би сакал / сакала еден чај. 0
Јa- b--s-ka-----ak--- ye-y---c-a-. Ј-- b- s---- / s----- y----- c---- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-e- c-a-. ---------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedyen chaј.
Doresc un ceai cu lămâie. Јас--- сак-л-/ ---а-а -ден-ч-------и-он. Ј-- б- с---- / с----- е--- ч-- с- л----- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-е- ч-ј с- л-м-н- ---------------------------------------- Јас би сакал / сакала еден чај со лимон. 0
Јa- -i-s-ka--/ sa--l- --d-en c--ј ---l-m--. Ј-- b- s---- / s----- y----- c--- s- l----- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-e- c-a- s- l-m-n- ------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedyen chaј so limon.
Doresc un ceai cu lapte. Ј-- б- с-кал --с-кал- --е- --ј-с------о. Ј-- б- с---- / с----- е--- ч-- с- м----- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-е- ч-ј с- м-е-о- ---------------------------------------- Јас би сакал / сакала еден чај со млеко. 0
Ј-s-b---akal - s-ka-- y----- c--ј--- m---k-. Ј-- b- s---- / s----- y----- c--- s- m------ Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-e- c-a- s- m-y-k-. -------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedyen chaј so mlyeko.
Aveţi ţigări? И---- -- циг-ри? И---- л- ц------ И-а-е л- ц-г-р-? ---------------- Имате ли цигари? 0
Im-t-e--- ---g----? I----- l- t-------- I-a-y- l- t-i-u-r-? ------------------- Imatye li tziguari?
Aveţi o scrumieră? Им----л- е--н п---лник? И---- л- е--- п-------- И-а-е л- е-е- п-п-л-и-? ----------------------- Имате ли еден пепелник? 0
Imat-e l- ye---n py---eln--? I----- l- y----- p---------- I-a-y- l- y-d-e- p-e-y-l-i-? ---------------------------- Imatye li yedyen pyepyelnik?
Aveţi foc? И--т- ли-за--лк-? И---- л- з------- И-а-е л- з-п-л-а- ----------------- Имате ли запалка? 0
I-at-e ------alka? I----- l- z------- I-a-y- l- z-p-l-a- ------------------ Imatye li zapalka?
Îmi lipseşte o furculiţă. Ме-е-м- нед-ст--ува---н- -илу---. М--- м- н---------- е--- в------- М-н- м- н-д-с-а-у-а е-н- в-л-ш-а- --------------------------------- Мене ми недостасува една вилушка. 0
M-enye m---yed---as-o-a ---n---i----hk-. M----- m- n------------ y---- v--------- M-e-y- m- n-e-o-t-s-o-a y-d-a v-l-o-h-a- ---------------------------------------- Myenye mi nyedostasoova yedna vilooshka.
Îmi lipseşte un cuţit. М--е-ми ----с---ув---д-- -ож. М--- м- н---------- е--- н--- М-н- м- н-д-с-а-у-а е-е- н-ж- ----------------------------- Мене ми недостасува еден нож. 0
M-eny--m--nyed-st-s-o---yedye-----. M----- m- n------------ y----- n--- M-e-y- m- n-e-o-t-s-o-a y-d-e- n-ʐ- ----------------------------------- Myenye mi nyedostasoova yedyen noʐ.
Îmi lipseşte o lingură. Мене м- -е-о--а-ув- -дн- -а-и--. М--- м- н---------- е--- л------ М-н- м- н-д-с-а-у-а е-н- л-ж-ц-. -------------------------------- Мене ми недостасува една лажица. 0
M-e--------y-d--tas--va ye-na --ʐi-za. M----- m- n------------ y---- l------- M-e-y- m- n-e-o-t-s-o-a y-d-a l-ʐ-t-a- -------------------------------------- Myenye mi nyedostasoova yedna laʐitza.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.