И-аш--- -о---ку--а?
Имаш ли нова кујна?
И-а- л- н-в- к-ј-а-
-------------------
Имаш ли нова кујна? 0 Ima-- -i -o-- -o-јn-?Imash li nova kooјna?I-a-h l- n-v- k-o-n-?---------------------Imash li nova kooјna?
Гот-и--л-----еле-т-ична-ст--ја --и-на-га-?
Готвиш ли на електрична струја или на гас?
Г-т-и- л- н- е-е-т-и-н- с-р-ј- и-и н- г-с-
------------------------------------------
Готвиш ли на електрична струја или на гас? 0 Guot-i-h li--- --ly-k----hn----r-o-a-il---a -u-s?Guotvish li na yelyektrichna strooјa ili na guas?G-o-v-s- l- n- y-l-e-t-i-h-a s-r-o-a i-i n- g-a-?-------------------------------------------------Guotvish li na yelyektrichna strooјa ili na guas?
Т--б- -- да-г---се-а------идот?
Треба ли да го исечам кромидот?
Т-е-а л- д- г- и-е-а- к-о-и-о-?
-------------------------------
Треба ли да го исечам кромидот? 0 Tr--b--li da-guo---yecham-k-o--dot?Tryeba li da guo isyecham kromidot?T-y-b- l- d- g-o i-y-c-a- k-o-i-o-?-----------------------------------Tryeba li da guo isyecham kromidot?
Тре-а-ли-д--ги-из-у----ко--ирит-?
Треба ли да ги излупам компирите?
Т-е-а л- д- г- и-л-п-м к-м-и-и-е-
---------------------------------
Треба ли да ги излупам компирите? 0 Try-b- ----- g-i----o--a--k--p-rit--?Tryeba li da gui izloopam kompiritye?T-y-b- l- d- g-i i-l-o-a- k-m-i-i-y-?-------------------------------------Tryeba li da gui izloopam kompiritye?
Т--ба-ли -а ---изм--------а-ат-?
Треба ли да ја измијам салатата?
Т-е-а л- д- ј- и-м-ј-м с-л-т-т-?
--------------------------------
Треба ли да ја измијам салатата? 0 Trye-- l- -a -- ---i-a---a--t---?Tryeba li da јa izmiјam salatata?T-y-b- l- d- ј- i-m-ј-m s-l-t-t-?---------------------------------Tryeba li da јa izmiјam salatata?
Ка-е се ч---т-?
Каде се чашите?
К-д- с- ч-ш-т-?
---------------
Каде се чашите? 0 K-dy--s---c--s-i---?Kadye sye chashitye?K-d-e s-e c-a-h-t-e---------------------Kadye sye chashitye?
К-де е п-ибо--- з--ј-д-ње?
Каде е приборот за јадење?
К-д- е п-и-о-о- з- ј-д-њ-?
--------------------------
Каде е приборот за јадење? 0 Kady--y- --ibo--t--- јa------?Kadye ye priborot za јadyeњye?K-d-e y- p-i-o-o- z- ј-d-e-y-?------------------------------Kadye ye priborot za јadyeњye?
Им-- л- --в------- -онз-р-и?
Имаш ли отварач за конзерви?
И-а- л- о-в-р-ч з- к-н-е-в-?
----------------------------
Имаш ли отварач за конзерви? 0 Im--h--i-o---r--h--a -o-zy---i?Imash li otvarach za konzyervi?I-a-h l- o-v-r-c- z- k-n-y-r-i--------------------------------Imash li otvarach za konzyervi?
Има-----о-в-р-ч з- -ишиња?
Имаш ли отварач за шишиња?
И-а- л- о-в-р-ч з- ш-ш-њ-?
--------------------------
Имаш ли отварач за шишиња? 0 I-as- l- --varach -a shishi-a?Imash li otvarach za shishiњa?I-a-h l- o-v-r-c- z- s-i-h-њ-?------------------------------Imash li otvarach za shishiњa?
Имаш--и-и--л---в----- -лу--?
Имаш ли извлекувач за плута?
И-а- л- и-в-е-у-а- з- п-у-а-
----------------------------
Имаш ли извлекувач за плута? 0 Im-sh-li i-------o--c- -a---o-t-?Imash li izvlyekoovach za ploota?I-a-h l- i-v-y-k-o-a-h z- p-o-t-?---------------------------------Imash li izvlyekoovach za ploota?
Д-л--ј- -о-в-ш -----а -о-оваа т-н-ер-?
Дали ја готвиш супата во оваа тенџере?
Д-л- ј- г-т-и- с-п-т- в- о-а- т-н-е-е-
--------------------------------------
Дали ја готвиш супата во оваа тенџере? 0 Dali--a--u--vish-s-o-ata-vo ov-- -ye-dʒ-erye?Dali јa guotvish soopata vo ovaa tyendʒyerye?D-l- ј- g-o-v-s- s-o-a-a v- o-a- t-e-d-y-r-e----------------------------------------------Dali јa guotvish soopata vo ovaa tyendʒyerye?
Ја -р--ш л- -иб-т- в--оваа--ава?
Ја пржиш ли рибата во оваа тава?
Ј- п-ж-ш л- р-б-т- в- о-а- т-в-?
--------------------------------
Ја пржиш ли рибата во оваа тава? 0 Јa p-ʐ--------ibat--v- ---a-ta--?Јa prʐish li ribata vo ovaa tava?Ј- p-ʐ-s- l- r-b-t- v- o-a- t-v-?---------------------------------Јa prʐish li ribata vo ovaa tava?
Г- печеш л- ---е-чукот ---оваа ск-ра?
Го печеш ли зеленчукот на оваа скара?
Г- п-ч-ш л- з-л-н-у-о- н- о-а- с-а-а-
-------------------------------------
Го печеш ли зеленчукот на оваа скара? 0 Gu- ---c--e-h li-zyel--nch-o-o- n- ov-- ----a?Guo pyechyesh li zyelyenchookot na ovaa skara?G-o p-e-h-e-h l- z-e-y-n-h-o-o- n- o-a- s-a-a-----------------------------------------------Guo pyechyesh li zyelyenchookot na ovaa skara?
О-д--с- ноже--т-, -и--ш-ит- ---ажиц-т-.
Овде се ножевите, вилушките и лажиците.
О-д- с- н-ж-в-т-, в-л-ш-и-е и л-ж-ц-т-.
---------------------------------------
Овде се ножевите, вилушките и лажиците. 0 Ovdy--s---noʐ------e, vilo-shk-t-- ------tzi-y-.Ovdye sye noʐyevitye, vilooshkitye i laʐitzitye.O-d-e s-e n-ʐ-e-i-y-, v-l-o-h-i-y- i l-ʐ-t-i-y-.------------------------------------------------Ovdye sye noʐyevitye, vilooshkitye i laʐitzitye.
Ов-е се--аш---,-ч--и-т--- салф-т---.
Овде се чашите, чиниите и салфетите.
О-д- с- ч-ш-т-, ч-н-и-е и с-л-е-и-е-
------------------------------------
Овде се чашите, чиниите и салфетите. 0 O-d-- -y- --a---t--- ch----t-- i-s---ye-i-y-.Ovdye sye chashitye, chiniitye i salfyetitye.O-d-e s-e c-a-h-t-e- c-i-i-t-e i s-l-y-t-t-e----------------------------------------------Ovdye sye chashitye, chiniitye i salfyetitye.
Dacă cineva nu face progrese prea mari în timpul învăţării, probabil nu a ales metodele bune.
Acest lucru înseamnă că modul de învăţare nu corespunde tipului său de memorie.
În general distingem patru tipuri de memorie.
Aceste tipuri de memorie sunt asociate organelor senzoriale.
Există memorie auditivă, vizuală, comunicativă şi kinestezică.
Cei cu memorie de
tip auditiv,
reţin mai bine ceea ce aud.
De exemplu, îşi aduc foarte bine aminte melodiile.
În momentul învăţării, îşi citesc lor înşişi şi învaţă vocabularul cu voce tare.
Acest tip de persoane vorbesc adesea cu ei înşişi.
CD-urile sau conferinţele sunt foarte utile în acest sens.
Tipul vizual
reţine mai bine ceea ce vede.
În acest caz, lectura informaţiilor este importantă.
În momentul învăţării, ia multe notiţe.
De asemenea, preferă să înveţe prin imagini, tabele, fişe.
Acest tip citeşte mult şi visează foarte mult chiar şi în culori.
Un mediu plăcut este locul unde învaţă cel mai bine.
Cei cu memorie c
omunicativă,
preferă conversaţiile şi discuţiile.
Au nevoie de interacţiune, de dialog cu ceilalţi.
La cursuri, pun multe întrebări şi le place să înveţe în cadrul unui grup.
Cei cu memorie de tip
kinestezică,
învaţă prin mişcare.
Aceştia preferă metoda ‘learning by doing’, doresc să încerce totul.
Atunci când învaţă, ei sunt activi fizic sau mestecă gumă.
Nu le place teoria, ci experienţele.
Ce este important de ştiut este că aproape toată lumea este o combinaţie a acestor tipuri diferite.
Nu există persoană care să reprezinte un singur tip.
Iată de ce învăţăm mai bine atunci când toate organele noastre senzoriale sunt implicate.
Atunci, creierul nostru se activează pe mai multe nivele şi înregistrează mai bine conţinutul nou.
Ascultaţi, citiţi şi discutaţi despre vocabular! Iar apoi, faceţi sport!
Știați?
Indoneziana este vorbită de mai mult de 160 de milioane de oameni.
Este limba nativă a aproape 30 de milioane, doar.
Asta se întâmplă deoarece aproape 500 de grupuri etnice diferite trăiesc în Indonesia.
Aceste grupuri vorbesc 250 de limbi diferite care se despart, la rândul lor, în mai multe dialecte.
O varietate lingvistică ca aceasta poate duce în mod natural la multe probleme.
Astăzi, Indonezia a implementat o limbă standardizată la nivel național.
Aceasta este cea predată în fiecare școală, suplimentar față de cea nativă.
Indoneziana este considerată că aparține grupului de limbi austroneziene.
Este foarte apropiată de malaieziană, atât de apropiată încât cele două limbi sunt considerate aproape identice.
Sunt multe avantaje ale învățării limbii indoneziene.
Regulile gramaticale nu sunt atât de complicate.
Ortografia nu este foarte dificilă.
Pronunția se poate baza pe forma scrisă.
Multe cuvinte indoneziene provin din alte limbi, care fac ca limba să poate fi învățată cu ușurință.
Iar indoneziana va deveni în curând una din cele mai importante limbi din lume!