Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   mk Присвојни заменки 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [шеесет и седум]

67 [shyeyesyet i syedoom]

Присвојни заменки 2

[Prisvoјni zamyenki 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
ochelarii о-ила о---- о-и-а ----- очила 0
oc-ila o----- o-h-l- ------ ochila
Şi-a uitat ochelarii. Т-ј----з--орави-св--т- о--л-. Т-- г- з------- с----- о----- Т-ј г- з-б-р-в- с-о-т- о-и-а- ----------------------------- Тој ги заборави своите очила. 0
T-- -ui--a-ora-- ---itye-o-h--a. T-- g-- z------- s------ o------ T-ј g-i z-b-r-v- s-o-t-e o-h-l-. -------------------------------- Toј gui zaboravi svoitye ochila.
Unde şi-a pus ochelarii? К--е с- н-гови-е --ила? К--- с- н------- о----- К-д- с- н-г-в-т- о-и-а- ----------------------- Каде се неговите очила? 0
K--ye-sye n--g-o-it-- ---i--? K---- s-- n---------- o------ K-d-e s-e n-e-u-v-t-e o-h-l-? ----------------------------- Kadye sye nyeguovitye ochila?
ceasul час-вник ч------- ч-с-в-и- -------- часовник 0
chasov--k c-------- c-a-o-n-k --------- chasovnik
Ceasul lui este stricat. Не-о-и-т ч-совни--- расип--. Н------- ч------- е р------- Н-г-в-о- ч-с-в-и- е р-с-п-н- ---------------------------- Неговиот часовник е расипан. 0
N--g--viot-c---o-n-k ----as---n. N--------- c-------- y- r------- N-e-u-v-o- c-a-o-n-k y- r-s-p-n- -------------------------------- Nyeguoviot chasovnik ye rasipan.
Ceasul atârnă pe perete. Ч-----икот-- -а--ч----а -и--т. Ч--------- е з------ н- ѕ----- Ч-с-в-и-о- е з-к-ч-н н- ѕ-д-т- ------------------------------ Часовникот е закачен на ѕидот. 0
C-asov--k-- y- z-k-chy----- ------. C---------- y- z-------- n- d------ C-a-o-n-k-t y- z-k-c-y-n n- d-i-o-. ----------------------------------- Chasovnikot ye zakachyen na dzidot.
paşaportul пас-ш п---- п-с-ш ----- пасош 0
pas-sh p----- p-s-s- ------ pasosh
Şi-a pierdut paşaportul. Т---г- з--уби -војот-п-сош. Т-- г- з----- с----- п----- Т-ј г- з-г-б- с-о-о- п-с-ш- --------------------------- Тој го загуби својот пасош. 0
To--guo-z--u--bi-svoј----aso-h. T-- g-- z------- s----- p------ T-ј g-o z-g-o-b- s-o-o- p-s-s-. ------------------------------- Toј guo zaguoobi svoјot pasosh.
Unde şi-a pus paşaportul? Ка-е---нег-вио--п----? К--- е н------- п----- К-д- е н-г-в-о- п-с-ш- ---------------------- Каде е неговиот пасош? 0
K-dye--e--y----vi----a-osh? K---- y- n--------- p------ K-d-e y- n-e-u-v-o- p-s-s-? --------------------------- Kadye ye nyeguoviot pasosh?
ei – al lor т-- – -и--н т-- – н---- т-е – н-в-н ----------- тие – нивен 0
ti-----n--yen t--- – n----- t-y- – n-v-e- ------------- tiye – nivyen
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Д--а-------ож-т----ги --јд-- с-ои-- -од---ли. Д----- н- м---- д- г- н----- с----- р-------- Д-ц-т- н- м-ж-т д- г- н-ј-а- с-о-т- р-д-т-л-. --------------------------------------------- Децата не можат да ги најдат своите родители. 0
D-et--ta---- --ʐ-t ---gu- naј-at-svoi-----o-i-y-l-. D------- n-- m---- d- g-- n----- s------ r--------- D-e-z-t- n-e m-ʐ-t d- g-i n-ј-a- s-o-t-e r-d-t-e-i- --------------------------------------------------- Dyetzata nye moʐat da gui naјdat svoitye rodityeli.
Dar iată, vin părinţii lor! А-а -ве----доаѓ-а- н-в---е-ро---е--! А-- е-- г- д------ н------ р-------- А-а е-е г- д-а-а-т н-в-и-е р-д-т-л-! ------------------------------------ Ама еве ги доаѓаат нивните родители! 0
A-- --v-- g-i --aѓ-a- ---n--y- r--i-y-li! A-- y---- g-- d------ n------- r--------- A-a y-v-e g-i d-a-a-t n-v-i-y- r-d-t-e-i- ----------------------------------------- Ama yevye gui doaѓaat nivnitye rodityeli!
dumneavoastră – al dumneavoastră В-- –-В-ш В-- – В-- В-е – В-ш --------- Вие – Ваш 0
V-y--–---sh V--- – V--- V-y- – V-s- ----------- Viye – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Ка-во-беше----е-- --тувањ-, гос-о-ин--М-лер? К---- б--- В----- п-------- г-------- М----- К-к-о б-ш- В-ш-т- п-т-в-њ-, г-с-о-и-е М-л-р- -------------------------------------------- Какво беше Вашето патување, господине Милер? 0
K-k-o ----h-- --s-y-t---atoov-њ--- ---sp-di--e-Mil---? K---- b------ V------- p---------- g---------- M------ K-k-o b-e-h-e V-s-y-t- p-t-o-a-y-, g-o-p-d-n-e M-l-e-? ------------------------------------------------------ Kakvo byeshye Vashyeto patoovaњye, guospodinye Milyer?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? К-де-- -----а-с--руг---г-с-о---- М--е-? К--- е В----- с------- г-------- М----- К-д- е В-ш-т- с-п-у-а- г-с-о-и-е М-л-р- --------------------------------------- Каде е Вашата сопруга, господине Милер? 0
K-d-e -e -ash-t- s---o-g--, ---spo-iny- --ly--? K---- y- V------ s--------- g---------- M------ K-d-e y- V-s-a-a s-p-o-g-a- g-o-p-d-n-e M-l-e-? ----------------------------------------------- Kadye ye Vashata soproogua, guospodinye Milyer?
dumneavoastră – a dumneavoastră Вие --В-ш В-- – В-- В-е – В-ш --------- Вие – Ваш 0
Viye-– V--h V--- – V--- V-y- – V-s- ----------- Viye – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? К-кво беше ----т----------,---с--ѓ--Ш---? К---- б--- В----- п-------- г------ Ш---- К-к-о б-ш- В-ш-т- п-т-в-њ-, г-с-о-о Ш-и-? ----------------------------------------- Какво беше Вашето патување, госпоѓо Шмит? 0
K-k---byesh---V--h--t- -at---aњye---u-sp-----h-i-? K---- b------ V------- p---------- g------- S----- K-k-o b-e-h-e V-s-y-t- p-t-o-a-y-, g-o-p-ѓ- S-m-t- -------------------------------------------------- Kakvo byeshye Vashyeto patoovaњye, guospoѓo Shmit?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Кад- е-В--и-- с--руг,--ос-----Ш-ит? К--- е В----- с------ г------ Ш---- К-д- е В-ш-о- с-п-у-, г-с-о-о Ш-и-? ----------------------------------- Каде е Вашиот сопруг, госпоѓо Шмит? 0
K--y- y--Va----- -op-oogu,-g-os--ѓ- Sh--t? K---- y- V------ s-------- g------- S----- K-d-e y- V-s-i-t s-p-o-g-, g-o-p-ѓ- S-m-t- ------------------------------------------ Kadye ye Vashiot soproogu, guospoѓo Shmit?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!