Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   mk Присвојни заменки 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [шеесет и седум]

67 [shyeyesyet i syedoom]

Присвојни заменки 2

[Prisvoјni zamyenki 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
ochelarii о-ила о____ о-и-а ----- очила 0
och-la o_____ o-h-l- ------ ochila
Şi-a uitat ochelarii. Т-ј -и з--о--ви--во-те--чила. Т__ г_ з_______ с_____ о_____ Т-ј г- з-б-р-в- с-о-т- о-и-а- ----------------------------- Тој ги заборави своите очила. 0
T-ј-g-------r--i-s-----e -chi-a. T__ g__ z_______ s______ o______ T-ј g-i z-b-r-v- s-o-t-e o-h-l-. -------------------------------- Toј gui zaboravi svoitye ochila.
Unde şi-a pus ochelarii? Каде с---е-ов-т- оч--а? К___ с_ н_______ о_____ К-д- с- н-г-в-т- о-и-а- ----------------------- Каде се неговите очила? 0
Ka-y---y- -ye-u-v-ty- o--i-a? K____ s__ n__________ o______ K-d-e s-e n-e-u-v-t-e o-h-l-? ----------------------------- Kadye sye nyeguovitye ochila?
ceasul ч-сов--к ч_______ ч-с-в-и- -------- часовник 0
cha-----k c________ c-a-o-n-k --------- chasovnik
Ceasul lui este stricat. Н-г----------в--- е----ип--. Н_______ ч_______ е р_______ Н-г-в-о- ч-с-в-и- е р-с-п-н- ---------------------------- Неговиот часовник е расипан. 0
Ny-gu----t--ha-o-n-k -- ----pa-. N_________ c________ y_ r_______ N-e-u-v-o- c-a-o-n-k y- r-s-p-n- -------------------------------- Nyeguoviot chasovnik ye rasipan.
Ceasul atârnă pe perete. Ч--ов--к-- е ----чен-на ---от. Ч_________ е з______ н_ ѕ_____ Ч-с-в-и-о- е з-к-ч-н н- ѕ-д-т- ------------------------------ Часовникот е закачен на ѕидот. 0
C---o-n--ot -e ---ac-y-n--a-d-i--t. C__________ y_ z________ n_ d______ C-a-o-n-k-t y- z-k-c-y-n n- d-i-o-. ----------------------------------- Chasovnikot ye zakachyen na dzidot.
paşaportul па-ош п____ п-с-ш ----- пасош 0
pasosh p_____ p-s-s- ------ pasosh
Şi-a pierdut paşaportul. Т-ј -о з----и--вој----асо-. Т__ г_ з_____ с_____ п_____ Т-ј г- з-г-б- с-о-о- п-с-ш- --------------------------- Тој го загуби својот пасош. 0
T---gu- ---u--b--s--------s--h. T__ g__ z_______ s_____ p______ T-ј g-o z-g-o-b- s-o-o- p-s-s-. ------------------------------- Toј guo zaguoobi svoјot pasosh.
Unde şi-a pus paşaportul? К-де-е нег-в--т п-с--? К___ е н_______ п_____ К-д- е н-г-в-о- п-с-ш- ---------------------- Каде е неговиот пасош? 0
K--ye--e ny----vi-t -aso-h? K____ y_ n_________ p______ K-d-e y- n-e-u-v-o- p-s-s-? --------------------------- Kadye ye nyeguoviot pasosh?
ei – al lor тие - --вен т__ – н____ т-е – н-в-н ----------- тие – нивен 0
t-ye-- ni-y-n t___ – n_____ t-y- – n-v-e- ------------- tiye – nivyen
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Де--т--не -ожат--а -и н-јда--с--ите р---те--. Д_____ н_ м____ д_ г_ н_____ с_____ р________ Д-ц-т- н- м-ж-т д- г- н-ј-а- с-о-т- р-д-т-л-. --------------------------------------------- Децата не можат да ги најдат своите родители. 0
D--t--t----e--o-at--a gui naј--t-s-oi-y--rod---el-. D_______ n__ m____ d_ g__ n_____ s______ r_________ D-e-z-t- n-e m-ʐ-t d- g-i n-ј-a- s-o-t-e r-d-t-e-i- --------------------------------------------------- Dyetzata nye moʐat da gui naјdat svoitye rodityeli.
Dar iată, vin părinţii lor! А-а ев--ги ---ѓ-а--н--ните ---ит--и! А__ е__ г_ д______ н______ р________ А-а е-е г- д-а-а-т н-в-и-е р-д-т-л-! ------------------------------------ Ама еве ги доаѓаат нивните родители! 0
Am--y-vye gu---o--aa- n-v--ty- -odi--e--! A__ y____ g__ d______ n_______ r_________ A-a y-v-e g-i d-a-a-t n-v-i-y- r-d-t-e-i- ----------------------------------------- Ama yevye gui doaѓaat nivnitye rodityeli!
dumneavoastră – al dumneavoastră Ви- --В-ш В__ – В__ В-е – В-ш --------- Вие – Ваш 0
V--- –----h V___ – V___ V-y- – V-s- ----------- Viye – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? К---о --ше -а--то---ту-а-е, --спод-не--ил--? К____ б___ В_____ п________ г________ М_____ К-к-о б-ш- В-ш-т- п-т-в-њ-, г-с-о-и-е М-л-р- -------------------------------------------- Какво беше Вашето патување, господине Милер? 0
Kak-- ---s-y- --s-y--o-p-to-va--e- --o-po----e M--y--? K____ b______ V_______ p__________ g__________ M______ K-k-o b-e-h-e V-s-y-t- p-t-o-a-y-, g-o-p-d-n-e M-l-e-? ------------------------------------------------------ Kakvo byeshye Vashyeto patoovaњye, guospodinye Milyer?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? К-де-----шата-с----г-, г-с-одине М-л--? К___ е В_____ с_______ г________ М_____ К-д- е В-ш-т- с-п-у-а- г-с-о-и-е М-л-р- --------------------------------------- Каде е Вашата сопруга, господине Милер? 0
Kady--y---as---a ----o-g--- -uos---i--- --l-er? K____ y_ V______ s_________ g__________ M______ K-d-e y- V-s-a-a s-p-o-g-a- g-o-p-d-n-e M-l-e-? ----------------------------------------------- Kadye ye Vashata soproogua, guospodinye Milyer?
dumneavoastră – a dumneavoastră Вие - Ваш В__ – В__ В-е – В-ш --------- Вие – Ваш 0
Vi-e – Vash V___ – V___ V-y- – V-s- ----------- Viye – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Ка--о -----Ва---о пат-в-њ-, гос-оѓ----ит? К____ б___ В_____ п________ г______ Ш____ К-к-о б-ш- В-ш-т- п-т-в-њ-, г-с-о-о Ш-и-? ----------------------------------------- Какво беше Вашето патување, госпоѓо Шмит? 0
Kakvo---e-h-- Vashy-t--p--o-v--ye- gu-s---o -h---? K____ b______ V_______ p__________ g_______ S_____ K-k-o b-e-h-e V-s-y-t- p-t-o-a-y-, g-o-p-ѓ- S-m-t- -------------------------------------------------- Kakvo byeshye Vashyeto patoovaњye, guospoѓo Shmit?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Каде-е Ваш-от-с----г, -о-п-ѓо -ми-? К___ е В_____ с______ г______ Ш____ К-д- е В-ш-о- с-п-у-, г-с-о-о Ш-и-? ----------------------------------- Каде е Вашиот сопруг, госпоѓо Шмит? 0
K---e-y- --shio- s---o---- gu-sp--o----i-? K____ y_ V______ s________ g_______ S_____ K-d-e y- V-s-i-t s-p-o-g-, g-o-p-ѓ- S-m-t- ------------------------------------------ Kadye ye Vashiot soproogu, guospoѓo Shmit?

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!