Dicționar de expresii

ro Persoane   »   mk Лица

1 [unu]

Persoane

Persoane

1 [еден]

1 [eden]

Лица

[Lica]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
eu jас jас j-с --- jас 0
jas jas j-s --- jas
eu şi tu j-- - -и jас и ти j-с и т- -------- jас и ти 0
ja--i ti jas i ti j-s i t- -------- jas i ti
noi doi н-е -вај---а ние двајцата н-е д-а-ц-т- ------------ ние двајцата 0
ni-e-d-a-t-ata niye dvaјtzata n-y- d-a-t-a-a -------------- niye dvaјtzata
el т-ј тој т-ј --- тој 0
toј toј t-ј --- toј
el şi ea т---- таа тој и таа т-ј и т-а --------- тој и таа 0
to- i--aa toј i taa t-ј i t-a --------- toј i taa
ei doi тие-д---ц--а тие двајцата т-е д-а-ц-т- ------------ тие двајцата 0
t-ye-----t-a-a tiye dvaјtzata t-y- d-a-t-a-a -------------- tiye dvaјtzata
bărbatul м-ж маж м-ж --- маж 0
maʐ maʐ m-ʐ --- maʐ
femeia ж--а жена ж-н- ---- жена 0
ʐy-na ʐyena ʐ-e-a ----- ʐyena
copilul дете дете д-т- ---- дете 0
dye-ye dyetye d-e-y- ------ dyetye
o familie една--а-или-а една фамилија е-н- ф-м-л-ј- ------------- една фамилија 0
y---a--a-il--a yedna familiјa y-d-a f-m-l-ј- -------------- yedna familiјa
familia mea мо--та -а-илија мојата фамилија м-ј-т- ф-м-л-ј- --------------- мојата фамилија 0
mo-a-a-f---li-a moјata familiјa m-ј-t- f-m-l-ј- --------------- moјata familiјa
Familia mea este aici. Мо--та-ф--------е -вд-. Мојата фамилија е овде. М-ј-т- ф-м-л-ј- е о-д-. ----------------------- Мојата фамилија е овде. 0
M-ј-ta famili-- ---o-dye. Moјata familiјa ye ovdye. M-ј-t- f-m-l-ј- y- o-d-e- ------------------------- Moјata familiјa ye ovdye.
Eu sunt aici. Ја- -у---вд-. Јас сум овде. Ј-с с-м о-д-. ------------- Јас сум овде. 0
Јa- s-o- o-d--. Јas soom ovdye. Ј-s s-o- o-d-e- --------------- Јas soom ovdye.
Tu eşti aici. Ти с--ов--. Ти си овде. Т- с- о-д-. ----------- Ти си овде. 0
Ti-s- ---y-. Ti si ovdye. T- s- o-d-e- ------------ Ti si ovdye.
El este aici şi ea este aici. Т---- --де----а- ------. Тој е овде и таа е овде. Т-ј е о-д- и т-а е о-д-. ------------------------ Тој е овде и таа е овде. 0
To---e-o-d---i --------vdye. Toј ye ovdye i taa ye ovdye. T-ј y- o-d-e i t-a y- o-d-e- ---------------------------- Toј ye ovdye i taa ye ovdye.
Noi suntem aici. Ние--ме----е. Ние сме овде. Н-е с-е о-д-. ------------- Ние сме овде. 0
N--e--mye--vdye. Niye smye ovdye. N-y- s-y- o-d-e- ---------------- Niye smye ovdye.
Voi sunteţi aici. В-е --е-о-д-. Вие сте овде. В-е с-е о-д-. ------------- Вие сте овде. 0
Viye-st-- o----. Viye stye ovdye. V-y- s-y- o-d-e- ---------------- Viye stye ovdye.
Ei sunt toţi aici. Т-- --т-----овд-. Тие сите се овде. Т-е с-т- с- о-д-. ----------------- Тие сите се овде. 0
T-y- --t----y- -v--e. Tiye sitye sye ovdye. T-y- s-t-e s-e o-d-e- --------------------- Tiye sitye sye ovdye.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile străine împotriva Alzheimerului

Oricine doreşte să îţi menţină în formă intelectul ar trebui să înveţe limbi străine. Cunoştinţele lingvistice pot oferi protecţie împotriva demenţei. Numeroase studii ştiinţifice au dovedit acest lucru. Vârsta celor ce învaţă nu joacă niciun rol în acest sens. Cel mai important lucru este de a antrena creierul în mod regulat. Învăţarea vocabularului activează diferite zone ale creierului. Aceste zone controlează procese cognitive importante. Iată de ce persoanele multilingve sunt cele mai atente. Ele dispun şi de o mai bună capacitate de concentrare. Dar multilingvismul are şi alte avantaje. Persoanele multilingve pot lua decizii mai bune. Ele pot lua decizii într-un timp scurt. Acest lucru se datorează faptului că creierul lor a învăţat să facă alegeri. El cunoaşte întotdeauna cel puţin doi termeni corelaţi unui singur lucru. Oricare dintre aceşti termeni reprezintă o opţiune posibilă. Astfel, persoanele multilingve trebuie să ia decizii în permanenţă. Creierul lor este obişnuit să aleagă dintre mai multe opţiuni. Iar acest lucru nu stimulează doar zona vorbirii. Numeroase zone din creier profită de pe urma multilingvismului. Cunoştinţele lingvistice înseamnă şi un mai bun control cognitiv. Desigur, nu putem împiedica demenţa doar prin cunoştinţe lingvistice. Dar, in cazul persoanelor multilingve, boala evoluează într-un ritm mai lent. Şi se pare că creierul acestor persoane este capabil de a compensa consecinţele acestei afecţiuni. Simptomele demenţei se manifestă mai slab la cei care învaţă limbi străine. Confuzia şi pierderile de memorie sunt mai puţin prezente. Iată că de învăţarea limbilor străine pot profita atât tinerii, cât şi cei mai în vârstă. Şi în plus, fiecare limbă nouă se învaţă mai uşor decât cea precedentă. Aşadar, nu avem nevoie de medicamente, ci de dicţionar!
Știați?
Albaneza este considerată ca o limbă indo-germanică. Cu toate acestea, nu are o legătură directă cu limbile acestui grup. Nimeni nu știe exact cum a ajuns Albaneza să aparțină acestui grup. Astăzi este vorbită cel mai des în Albania și în Kosovo. Este limba nativă a aproximativ 6 milioane de oameni. Albaneza este împărțită în două mari dialecte. Zona râului Shkumbin care desparte nordul de sud, desparte și cele două dialecte. În unele zone, diferența dintre cele două este foarte clară. Forma scrisă a albanezei nu a apărut decât în secolul XX. Limba este scrisă cu caractere latine. Gramatica este cumva similară celei grecești sau românești. Este posibil să găsiți paralelisme cu limbile slavice. Toate aceste similarități s-au născut din contactul cu aceste limbi ale țărilor vecine. Dacă sunteți interesat de lingvistică și limbi străine, ar trebui cu siguranță să învățați limba Albaneză. Este o limbă unică!