Dicționar de expresii

ro Negaţie 1   »   mk Негирање 1

64 [şaizeci şi patru]

Negaţie 1

Negaţie 1

64 [шеесет и четири]

64 [shyeyesyet i chyetiri]

Негирање 1

[Nyeguiraњye 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Nu înţeleg cuvântul. Јас -е -о---з--р-------от. Јас не го разбирам зборот. Ј-с н- г- р-з-и-а- з-о-о-. -------------------------- Јас не го разбирам зборот. 0
Ј-- nye --o-r--b--a--z-o-o-. Јas nye guo razbiram zborot. Ј-s n-e g-o r-z-i-a- z-o-o-. ---------------------------- Јas nye guo razbiram zborot.
Nu înţeleg propoziţia. Јас н- ја -а-бир---р-чени-ата. Јас не ја разбирам реченицата. Ј-с н- ј- р-з-и-а- р-ч-н-ц-т-. ------------------------------ Јас не ја разбирам реченицата. 0
Јa--n-e----r-zb-ram -yech-en---a-a. Јas nye јa razbiram ryechyenitzata. Ј-s n-e ј- r-z-i-a- r-e-h-e-i-z-t-. ----------------------------------- Јas nye јa razbiram ryechyenitzata.
Nu înţeleg sensul. Ј-с--- го-ра---р-м з--че-е--. Јас не го разбирам значењето. Ј-с н- г- р-з-и-а- з-а-е-е-о- ----------------------------- Јас не го разбирам значењето. 0
Ј-s-n----u- ra--ir-- z--chye--et-. Јas nye guo razbiram znachyeњyeto. Ј-s n-e g-o r-z-i-a- z-a-h-e-y-t-. ---------------------------------- Јas nye guo razbiram znachyeњyeto.
profesorul нас--в-и--/ -ч-тел наставник / учител н-с-а-н-к / у-и-е- ------------------ наставник / учител 0
nas--vn-k / -oc-----l nastavnik / oochityel n-s-a-n-k / o-c-i-y-l --------------------- nastavnik / oochityel
Înţelegeţi ce spune profesorul? Го ---бират- -и н--т-внико-? Го разбирате ли наставникот? Г- р-з-и-а-е л- н-с-а-н-к-т- ---------------------------- Го разбирате ли наставникот? 0
G-o -a-bi-at-e----na-ta-nikot? Guo razbiratye li nastavnikot? G-o r-z-i-a-y- l- n-s-a-n-k-t- ------------------------------ Guo razbiratye li nastavnikot?
Da, îl înţeleg bine. Д-- ј-с--о--а--ира- д-б--. Да, јас го разбирам добро. Д-, ј-с г- р-з-и-а- д-б-о- -------------------------- Да, јас го разбирам добро. 0
D-,-јa--g-- --z--r-- --b--. Da, јas guo razbiram dobro. D-, ј-s g-o r-z-i-a- d-b-o- --------------------------- Da, јas guo razbiram dobro.
profesoara на----нич-а / уч--е--а наставничка / учителка н-с-а-н-ч-а / у-и-е-к- ---------------------- наставничка / учителка 0
n-s-av-i-hk--/--och--ye--a nastavnichka / oochityelka n-s-a-n-c-k- / o-c-i-y-l-a -------------------------- nastavnichka / oochityelka
Înţelegeţi ce spune profesoara? Ј- --з--р--е -и ----авни-ка-а? Ја разбирате ли наставничката? Ј- р-з-и-а-е л- н-с-а-н-ч-а-а- ------------------------------ Ја разбирате ли наставничката? 0
Ј- raz------- -i -as-a-n-c-kata? Јa razbiratye li nastavnichkata? Ј- r-z-i-a-y- l- n-s-a-n-c-k-t-? -------------------------------- Јa razbiratye li nastavnichkata?
Da, o înţeleg bine. Д-,-ј---ј---а-б--а--д---о. Да, јас ја разбирам добро. Д-, ј-с ј- р-з-и-а- д-б-о- -------------------------- Да, јас ја разбирам добро. 0
Da, -a---- -azbir-m d-b-o. Da, јas јa razbiram dobro. D-, ј-s ј- r-z-i-a- d-b-o- -------------------------- Da, јas јa razbiram dobro.
oamenii лу-е луѓе л-ѓ- ---- луѓе 0
lo---e looѓye l-o-y- ------ looѓye
Înţelegeţi ce spun oamenii? Ги ----и--т---- -у-ет-? Ги разбирате ли луѓето? Г- р-з-и-а-е л- л-ѓ-т-? ----------------------- Ги разбирате ли луѓето? 0
G----a-bi-at-- li lo--y-to? Gui razbiratye li looѓyeto? G-i r-z-i-a-y- l- l-o-y-t-? --------------------------- Gui razbiratye li looѓyeto?
Nu, nu-i înţeleg aşa de bine. Н-,--ас не----разбира---о--м----бро. Не, јас не ги разбирам сосема добро. Н-, ј-с н- г- р-з-и-а- с-с-м- д-б-о- ------------------------------------ Не, јас не ги разбирам сосема добро. 0
Nye,-јas n-e g-- r-z------s------ dobro. Nye, јas nye gui razbiram sosyema dobro. N-e- ј-s n-e g-i r-z-i-a- s-s-e-a d-b-o- ---------------------------------------- Nye, јas nye gui razbiram sosyema dobro.
prietena п-иј-т--ка пријателка п-и-а-е-к- ---------- пријателка 0
pri-atyelka priјatyelka p-i-a-y-l-a ----------- priјatyelka
Aveţi o prietenă? Има-е ли -риј--е---? Имате ли пријателка? И-а-е л- п-и-а-е-к-? -------------------- Имате ли пријателка? 0
Im-t-- ---pr---t--lka? Imatye li priјatyelka? I-a-y- l- p-i-a-y-l-a- ---------------------- Imatye li priјatyelka?
Da, am una. Да--им--. Да, имам. Д-, и-а-. --------- Да, имам. 0
Da- ima-. Da, imam. D-, i-a-. --------- Da, imam.
fiica ќ-р-а ќерка ќ-р-а ----- ќерка 0
k-y---a kjyerka k-y-r-a ------- kjyerka
Aveţi o fiică? Има-е-ли ќ---а? Имате ли ќерка? И-а-е л- ќ-р-а- --------------- Имате ли ќерка? 0
Im-tye--i---ye-ka? Imatye li kjyerka? I-a-y- l- k-y-r-a- ------------------ Imatye li kjyerka?
Nu, nu am una. Не----- нем-- ќерк-. Не, јас немам ќерка. Н-, ј-с н-м-м ќ-р-а- -------------------- Не, јас немам ќерка. 0
N--- -a- --em---kj-----. Nye, јas nyemam kjyerka. N-e- ј-s n-e-a- k-y-r-a- ------------------------ Nye, јas nyemam kjyerka.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Nevăzătorii procesează limbajul mai eficient

Persoanele nevăzătoare înţeleg mai bine. Rezultatul este că pot trece prin viaţă mai uşor. Dar nevăzătorii procesează limbajul mai eficient. Numeroase studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Cercetătorii le-au dat subiecţilor să asculte înregistrări. Viteza limbajului creştea simţitor. În ciuda acestui lucru, nevăzătorii puteau înţelege textele. Pe de altă parte, văzătorii nu au putut înţelege textele. Viteza limbajului a fost prea mare pentru ei. Un alt experiment a ajuns la un rezultat asemănător. Văzătorii şi nevăzătorii au ascultat diferite fraze. O parte din fraze au fost manipulate. Ultimul cuvânt a fost înlocuit cu un cuvânt-nonsens. Subiecţii trebuiau să evalueze frazele. Ei trebuiau să spună dacă frazele aveau sau nu sens. În timp ce lucrau, creierul le-a fost examinat. Certătătorii au măsurat diferite frecvenţe ale creierului. Astfel, şi-au putut da seama de viteza cu care creierul rezolva exerciţiul. La nevăzători apărea rapid un semnal. Acest semnal indică faptul că fraza a fost analizată. La văzători acest semnal apărea mult mai târziu. Nu ştim de ce nevăzătorii procesează limbajul mult mai eficient. Dar oamenii de ştiinţă au o teorie. Ei cred că o parte din creier este mai intens folosită. Este zona cu care văzătorii procesează semnalele vizuale. La nevăzători această parte nu este folosită pentru a vedea. Este liberă pentru a fi folosită altfel. Aşadar, nevăzătorii au o mai mare capacitate în a procesa limbajul.