Dicționar de expresii

ro Citit şi scris   »   mk Читање и пишување

6 [şase]

Citit şi scris

Citit şi scris

6 [шест]

6 [shyest]

Читање и пишување

[Chitaњye i pishoovaњye]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Eu citesc. Јас ----м. Ј__ ч_____ Ј-с ч-т-м- ---------- Јас читам. 0
Јas chi-am. Ј__ c______ Ј-s c-i-a-. ----------- Јas chitam.
Eu citesc o literă. Ја--чи-----д-а-букв-. Ј__ ч____ е___ б_____ Ј-с ч-т-м е-н- б-к-а- --------------------- Јас читам една буква. 0
Ј-s ------ y-d-a -o--v-. Ј__ c_____ y____ b______ Ј-s c-i-a- y-d-a b-o-v-. ------------------------ Јas chitam yedna bookva.
Eu citesc un cuvânt. Ј-- ---ам-е--н ----. Ј__ ч____ е___ з____ Ј-с ч-т-м е-е- з-о-. -------------------- Јас читам еден збор. 0
Ј-s----ta- y--y-n z-or. Ј__ c_____ y_____ z____ Ј-s c-i-a- y-d-e- z-o-. ----------------------- Јas chitam yedyen zbor.
Eu citesc o propoziţie. Ја--ч-та--ед-а-р--ениц-. Ј__ ч____ е___ р________ Ј-с ч-т-м е-н- р-ч-н-ц-. ------------------------ Јас читам една реченица. 0
Ј----hi--m y--na-----h-eni---. Ј__ c_____ y____ r____________ Ј-s c-i-a- y-d-a r-e-h-e-i-z-. ------------------------------ Јas chitam yedna ryechyenitza.
Eu citesc o scrisoare. Јас ч--а----но --смо. Ј__ ч____ е___ п_____ Ј-с ч-т-м е-н- п-с-о- --------------------- Јас читам едно писмо. 0
Јas----ta- y-dno p--m-. Ј__ c_____ y____ p_____ Ј-s c-i-a- y-d-o p-s-o- ----------------------- Јas chitam yedno pismo.
Eu citesc o carte. Јас ч---- е-н- -ниг-. Ј__ ч____ е___ к_____ Ј-с ч-т-м е-н- к-и-а- --------------------- Јас читам една книга. 0
Јas-c--tam ye-n--k-i---. Ј__ c_____ y____ k______ Ј-s c-i-a- y-d-a k-i-u-. ------------------------ Јas chitam yedna knigua.
Eu citesc. Јас --т--. Ј__ ч_____ Ј-с ч-т-м- ---------- Јас читам. 0
Јa------a-. Ј__ c______ Ј-s c-i-a-. ----------- Јas chitam.
Tu citeşti. Ти-чит-ш. Т_ ч_____ Т- ч-т-ш- --------- Ти читаш. 0
Ti---it-s-. T_ c_______ T- c-i-a-h- ----------- Ti chitash.
El citeşte. То----та. Т__ ч____ Т-ј ч-т-. --------- Тој чита. 0
T-- chita. T__ c_____ T-ј c-i-a- ---------- Toј chita.
Eu scriu. Ј----и-----. Ј__ п_______ Ј-с п-ш-в-м- ------------ Јас пишувам. 0
Јa- --sh-ov-m. Ј__ p_________ Ј-s p-s-o-v-m- -------------- Јas pishoovam.
Eu scriu o literă. Јас п---в-- е--а б--ва. Ј__ п______ е___ б_____ Ј-с п-ш-в-м е-н- б-к-а- ----------------------- Јас пишувам една буква. 0
Јa------o-v-m-yed-a -ookv-. Ј__ p________ y____ b______ Ј-s p-s-o-v-m y-d-a b-o-v-. --------------------------- Јas pishoovam yedna bookva.
Eu scriu un cuvânt. Ј-с-п--увам----н --о-. Ј__ п______ е___ з____ Ј-с п-ш-в-м е-е- з-о-. ---------------------- Јас пишувам еден збор. 0
Јa--pis----a- -e---- -b--. Ј__ p________ y_____ z____ Ј-s p-s-o-v-m y-d-e- z-o-. -------------------------- Јas pishoovam yedyen zbor.
Eu scriu o propoziţie. Ј-с-----ва- -д----е--н-ца. Ј__ п______ е___ р________ Ј-с п-ш-в-м е-н- р-ч-н-ц-. -------------------------- Јас пишувам една реченица. 0
Јas--i-h-ovam y-d-a ry-chye-i-za. Ј__ p________ y____ r____________ Ј-s p-s-o-v-m y-d-a r-e-h-e-i-z-. --------------------------------- Јas pishoovam yedna ryechyenitza.
Eu scriu o scrisoare. Јас пишу-а---дно--и--о. Ј__ п______ е___ п_____ Ј-с п-ш-в-м е-н- п-с-о- ----------------------- Јас пишувам едно писмо. 0
Јa- pish-o--- -e--o pi-m-. Ј__ p________ y____ p_____ Ј-s p-s-o-v-m y-d-o p-s-o- -------------------------- Јas pishoovam yedno pismo.
Eu scriu o carte. Ј-----шу-ам-една кн-г-. Ј__ п______ е___ к_____ Ј-с п-ш-в-м е-н- к-и-а- ----------------------- Јас пишувам една книга. 0
Ј-s-p----ov-m--e-n- -n---a. Ј__ p________ y____ k______ Ј-s p-s-o-v-m y-d-a k-i-u-. --------------------------- Јas pishoovam yedna knigua.
Eu scriu. Ј-с-пи--в--. Ј__ п_______ Ј-с п-ш-в-м- ------------ Јас пишувам. 0
Јa-----ho-va-. Ј__ p_________ Ј-s p-s-o-v-m- -------------- Јas pishoovam.
Tu scrii. Т----ш-ва-. Т_ п_______ Т- п-ш-в-ш- ----------- Ти пишуваш. 0
T--p-s------h. T_ p__________ T- p-s-o-v-s-. -------------- Ti pishoovash.
El scrie. Тој ----в-. Т__ п______ Т-ј п-ш-в-. ----------- Тој пишува. 0
Toј --shoov-. T__ p________ T-ј p-s-o-v-. ------------- Toј pishoova.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Internaţionalismele

Globalizarea nu se opreşte doar la nivelul limbilor. Acest lucru este demonstrat prin creşterea numărului de ‘internaţionalisme’. Internaţionalismele sunt cuvinte care există în mai multe limbi. Aceste cuvinte au un sens identic sau asemănător. Pronunţia este deseori aceeaşi. Scrierea cuvintelor este, de asemenea, foarte similară. Interesant este modul de răspândire a internaţionalismelor. Ele nu ţin cont de graniţe. Nici de cele geografice. Nici de cele lingvistice. Există cuvinte înţelese pe fiecare continent. Cuvântul hotel este un bun exemplu în acest sens. Acesta există aproape în întreaga lume. Numeroase internaţionalisme sunt rezultate din ştiinţă. Termenii tehnici se răspândesc la fel de repede pe întregul glob. Internaţionalismele vechi au o rădăcină comună. Ele au evoluat din acelaşi cuvânt. Totuşi, majoritatea internaţionalismelor sunt de obicei împrumutate. Mai exact, cuvintele sunt pur şi simplu intergrate în alte limbi. În adoptarea lor, un rol important îl au cercurile culturale. Fiecare civilizaţie are propriile sale tradiţii. Iată de ce noile concepte nu se impun mereu peste tot. Normele culturale decid ce idei vor fi adoptate. Anumite lucruri nu există decât în anumite părţi ale lumii. Altele se răspândesc foarte repede în întreaga lume. Însă când aceste lucruri se răspândesc, acelaşi lucru se întâmplă şi cu numele lor. Iată de ce internaţionalismele sunt atât de încântătoare! Atunci când descoperim limbi, descoperim întotdeauna şi culturi.
Știați?
Chineza este limba cu cei mai mulți vorbitori din întreaga lume. Asta fiind spus, trebuie spus și că nu există o singură limbă chineză, ci mai multe. Ele aparțin toate familiei de limbi sino-tibetane. Un număr total de aproape 1,3 miliarde de oameni vorbesc o limbă chineză. Majoritatea acestor oameni locuiesc în Republica Populară Chineză sau în Taiwan. Limba chineză cea mai extinsă este chineza standard, cunoscută și sub numele de limba mandarină. Ca limbă oficială a Republicii Populare Chineze, este și limba nativă a 850 milioane de oameni. Alte limbi chineze sunt deseori recunoscute ca dialecte. Mandarina este înțeleasă de către aproape toți vorbitorii de limbă chineză. Orice limbă chineză are un sistem comun de scriere care e vechi de circa 4000-5000 de ani. Din acest motiv, chineza are cea mai lungă tradiție literară din orice altă limbă. Caracterele chinezești sunt mult mai dificile decât sistemul alfabetic. Gramatica este relativ ușor de învățat, ceea ce permite unui utilizator avansarea rapidă. Astăzi, din ce în ce mai mulți oameni doresc să învețe chineza. Faceți-vă curaj - chineza este limba viitorului!