Dicționar de expresii

ro În casă   »   mk Во куќа

17 [şaptesprezece]

În casă

În casă

17 [седумнаесет]

17 [syedoomnayesyet]

Во куќа

[Vo kookja]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Aici este casa noastră. Е-е -- н-ша-а куќ-. Е-- ј- н----- к---- Е-е ј- н-ш-т- к-ќ-. ------------------- Еве ја нашата куќа. 0
Ye-----a-n-sh--a-koo-ja. Y---- ј- n------ k------ Y-v-e ј- n-s-a-a k-o-j-. ------------------------ Yevye јa nashata kookja.
Sus este acoperişul. Го-----п-к-и--т. Г--- е п-------- Г-р- е п-к-и-о-. ---------------- Горе е покривот. 0
G--ry- -e---krivo-. G----- y- p-------- G-o-y- y- p-k-i-o-. ------------------- Guorye ye pokrivot.
Jos este pivniţa. До---- -о-р-м--. Д--- е п-------- Д-л- е п-д-у-о-. ---------------- Долу е подрумот. 0
D-loo-y--po---o-o-. D---- y- p--------- D-l-o y- p-d-o-m-t- ------------------- Doloo ye podroomot.
În spatele casei este o grădină. Поз-д---уќ-та и-а г--дин-. П----- к----- и-- г------- П-з-д- к-ќ-т- и-а г-а-и-а- -------------------------- Позади куќата има градина. 0
Po--d------jat- i-- gurad--a. P----- k------- i-- g-------- P-z-d- k-o-j-t- i-a g-r-d-n-. ----------------------------- Pozadi kookjata ima guradina.
În faţa casei nu este nicio stradă. Пред-ку--т--н--а у-и-а. П--- к----- н--- у----- П-е- к-ќ-т- н-м- у-и-а- ----------------------- Пред куќата нема улица. 0
Prye-----kja----y----oo--tz-. P---- k------- n---- o------- P-y-d k-o-j-t- n-e-a o-l-t-a- ----------------------------- Pryed kookjata nyema oolitza.
Lângă casă sunt pomi. П---ај--у--та-и-а-дрвја. П----- к----- и-- д----- П-к-а- к-ќ-т- и-а д-в-а- ------------------------ Покрај куќата има дрвја. 0
Pokraј----kjata-i-a---vјa. P----- k------- i-- d----- P-k-a- k-o-j-t- i-a d-v-a- -------------------------- Pokraј kookjata ima drvјa.
Aici este locuinţa mea. Еве--------т-стан. Е-- г- м---- с---- Е-е г- м-ј-т с-а-. ------------------ Еве го мојот стан. 0
Y--ye---o-m-ј---s---. Y---- g-- m---- s---- Y-v-e g-o m-ј-t s-a-. --------------------- Yevye guo moјot stan.
Aici sunt bucătăria şi baia. Ов-е--е к-јн-т- --бања-а. О--- с- к------ и б------ О-д- с- к-ј-а-а и б-њ-т-. ------------------------- Овде се кујната и бањата. 0
O-dy- s-e--------a - b----a. O---- s-- k------- i b------ O-d-e s-e k-o-n-t- i b-њ-t-. ---------------------------- Ovdye sye kooјnata i baњata.
Acolo este camera de zi şi dormitorul. Таму -е-д--вна-а со-а-и--палнат- с--а. Т--- с- д------- с--- и с------- с---- Т-м- с- д-е-н-т- с-б- и с-а-н-т- с-б-. -------------------------------------- Таму се дневната соба и спалната соба. 0
Tamo- -ye -n-e--at- -o-a ----a----a --ba. T---- s-- d-------- s--- i s------- s---- T-m-o s-e d-y-v-a-a s-b- i s-a-n-t- s-b-. ----------------------------------------- Tamoo sye dnyevnata soba i spalnata soba.
Uşa casei este închisă. В-ез--т-----та-е ----о-ен-. В------- в---- е з--------- В-е-н-т- в-а-а е з-т-о-е-а- --------------------------- Влезната врата е затворена. 0
Vl-e--at---ra-a-y- -a--ory-n-. V-------- v---- y- z---------- V-y-z-a-a v-a-a y- z-t-o-y-n-. ------------------------------ Vlyeznata vrata ye zatvoryena.
Dar ferestrele sunt deschise. Н--пр-з----те-с--отв--ени. Н- п--------- с- о-------- Н- п-о-о-ц-т- с- о-в-р-н-. -------------------------- Но прозорците се отворени. 0
N--pr-z-rt-itye -ye--t----e--. N- p----------- s-- o--------- N- p-o-o-t-i-y- s-e o-v-r-e-i- ------------------------------ No prozortzitye sye otvoryeni.
Astăzi este cald. Д-н-с --ж-ш-о. Д---- е ж----- Д-н-с е ж-ш-о- -------------- Денес е жешко. 0
D-------y- ---s--o. D------ y- ʐ------- D-e-y-s y- ʐ-e-h-o- ------------------- Dyenyes ye ʐyeshko.
Noi mergem în camera de zi. Н-- од-м- в- ---в-ата --ба. Н-- о---- в- д------- с---- Н-е о-и-е в- д-е-н-т- с-б-. --------------------------- Ние одиме во дневната соба. 0
Ni-- o-i-ye-v- -nyev-a-a-s-ba. N--- o----- v- d-------- s---- N-y- o-i-y- v- d-y-v-a-a s-b-. ------------------------------ Niye odimye vo dnyevnata soba.
Acolo este o canapea şi un fotoliu. Та-----а-ед-а --фа---едн- -от-ља. Т--- и-- е--- с--- и е--- ф------ Т-м- и-а е-н- с-ф- и е-н- ф-т-љ-. --------------------------------- Таму има една софа и една фотеља. 0
Ta-o--i----edna---fa --ye--- fot--l-a. T---- i-- y---- s--- i y---- f-------- T-m-o i-a y-d-a s-f- i y-d-a f-t-e-j-. -------------------------------------- Tamoo ima yedna sofa i yedna fotyelja.
Aşezaţi-vă! Се-н---! С------- С-д-е-е- -------- Седнете! 0
S-edn--t-e! S---------- S-e-n-e-y-! ----------- Syednyetye!
Acolo este calculatorul meu. Т-м- -тои---ј-т-ком--ут-р. Т--- с--- м---- к--------- Т-м- с-о- м-ј-т к-м-ј-т-р- -------------------------- Таму стои мојот компјутер. 0
Ta----s-o---o--t -om--oo---r. T---- s--- m---- k----------- T-m-o s-o- m-ј-t k-m-ј-o-y-r- ----------------------------- Tamoo stoi moјot kompјootyer.
Acolo se află combina mea. Т-м- ---- мој---ст-р-о ----. Т--- с--- м---- с----- у---- Т-м- с-о- м-ј-т с-е-е- у-е-. ---------------------------- Таму стои мојот стерео уред. 0
Tam-o s----moјot -t-e-y---oor---. T---- s--- m---- s------- o------ T-m-o s-o- m-ј-t s-y-r-e- o-r-e-. --------------------------------- Tamoo stoi moјot styeryeo ooryed.
Televizorul este nou. Те--в-з--о--е-с--ем---ов. Т---------- е с----- н--- Т-л-в-з-р-т е с-с-м- н-в- ------------------------- Телевизорот е сосема нов. 0
Tyel-ev--o--t-ye--osye-a-nov. T------------ y- s------ n--- T-e-y-v-z-r-t y- s-s-e-a n-v- ----------------------------- Tyelyevizorot ye sosyema nov.

Cuvintele şi vocabularul

Fiecare limbă are propriul său vocabular. Acesta este format dintr-un anumit număr de cuvinte. Cuvântul este o unitate lingvistică autonomă. Cuvintele au mereu o semnificaţie distinctă. Este ceea ce le diferenţiază de sunete sau silabe. Numărul cuvintelor variază de la o limbă la alta. De exemplu, engleza are un număr uriaş de cuvinte. Este considerată campioană mondială la nivel de vocabular. Astăzi, engleza numără peste un milion de cuvinte. Oxford English Dictionary numără peste 600000 de cuvinte. Chineza, spaniola sau rusa au cu mult mai puţine. Vocabularul unei limbi depinde şi de istoria sa. Engleza a fost influenţată de numeroase limbi şi culturi. Acest lucru a contribuit la creşterea semnificativă a vocabularului. Dar astăzi vocabularul continuă să se îmbogăţească. Experţii estimează că în limba engleză, apar zilnic 15 cuvinte noi. Acestea sunt remarcate mai ales în domeniul media. Termenii ştiinţifici nu sunt luaţi în calcul. Căci numai terminologia chimiei are mii de cuvinte. În majoritatea limbilor, cuvintele lungi sunt folosite mai puţin decât cele scurte. Iar majoritatea locutorilor nu folosesc decât puţine cuvinte. Iată de ce distingem între vocabularul activ şi cel pasiv. Vocabularul pasiv conţine cuvinte pe care nu le înţelegem. Dar le folosim mai rar sau chiar deloc. Vocabularul activ conţine cuvinte pe care le folosim în mod regulat. Un număr limitat de cuvinte este suficient pentru conversaţii sau texte simple. În engleză, sunt suficiente 400 de cuvinte şi 40 de verbe. Aşadar, nu vă îngrijoraţi dacă vocabularul vă este limitat!
Știați?
Limba ebraică face parte din familia de cuvinte afro-asiatice. Este strâns legată de arabă și aramaică. Ebraica este limba nativă a peste 5 milioane de oameni. Ebraica modernă este o limbă creată artificial. Se bazează pe ebraica antică, care s-a stins, ca utilizare, de mult timp. Vocabularul și gramatica au fost împrumutate, în mare parte, din alte limbi. Astfel, ebraica a fost ușor-ușor convertită într-o limbă modernă standard. Aceasta planificare de modificare lingvistică este unică în lume. Sistemul semiotic ebraic se bazează pe un alfabet consonantic. Aceasta înseamnă că vocalele nu sunt scrise, de regulă. Ele nu au propriile lor litere. Textul evreiesc se citește de la dreapta la stânga. Simbolurile sale merg în timp către un sistem cu o tradiție de 3000 de ani. Oricine învață ebraica învață, în același timp, o bucată de istorie culturală. Încercați!