Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   bg Кратък разговор 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [двайсет и две]

22 [dvayset i dve]

Кратък разговор 3

[Kratyk razgovor 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Fumaţi? П-ш------? П----- л-- П-ш-т- л-? ---------- Пушите ли? 0
Pu-h-te-li? P------ l-- P-s-i-e l-? ----------- Pushite li?
Înainte da. П---ан- --. П------ д-- П---а-о д-. ----------- По-рано да. 0
Po-r-no---. P------ d-- P---a-o d-. ----------- Po-rano da.
Dar acum nu mai fumez. Н--с--а ---- -- п-ш-. Н- с--- в--- н- п---- Н- с-г- в-ч- н- п-ш-. --------------------- Но сега вече не пуша. 0
No--ega vec-e-n---usha. N- s--- v---- n- p----- N- s-g- v-c-e n- p-s-a- ----------------------- No sega veche ne pusha.
Vă deranjează, dacă fumez? П-еч- л- -и- ак- -з---ш-? П---- л- В-- а-- а- п---- П-е-и л- В-, а-о а- п-ш-? ------------------------- Пречи ли Ви, ако аз пуша? 0
Pr-c-- -i --, -k- a--pu--a? P----- l- V-- a-- a- p----- P-e-h- l- V-, a-o a- p-s-a- --------------------------- Prechi li Vi, ako az pusha?
Nu, absolut deloc. Не- в--б-- --. Н-- в----- н-- Н-, в-о-щ- н-. -------------- Не, въобще не. 0
N-----ob-h----ne. N-- v-------- n-- N-, v-o-s-c-e n-. ----------------- Ne, vyobshche ne.
Asta nu mă deranjează. Т--а ----- -р-чи. Т--- н- м- п----- Т-в- н- м- п-е-и- ----------------- Това не ми пречи. 0
Tov- ne----p--c-i. T--- n- m- p------ T-v- n- m- p-e-h-. ------------------ Tova ne mi prechi.
Beţi ceva? Щ- пие----- н--о? Щ- п---- л- н---- Щ- п-е-е л- н-щ-? ----------------- Ще пиете ли нещо? 0
Sh--- pi--e-l- --s--h-? S---- p---- l- n------- S-c-e p-e-e l- n-s-c-o- ----------------------- Shche piete li neshcho?
Un coniac? Един кон-к? Е--- к----- Е-и- к-н-к- ----------- Един коняк? 0
E-i--k----k? E--- k------ E-i- k-n-a-? ------------ Edin konyak?
Nu, mai bine o bere. Н-, -р-д---и----б--а. Н-- п---------- б---- Н-, п-е-п-ч-т-м б-р-. --------------------- Не, предпочитам бира. 0
Ne, --e-poch-tam -i-a. N-- p----------- b---- N-, p-e-p-c-i-a- b-r-. ---------------------- Ne, predpochitam bira.
Călătoriţi mult? П----а----и----го? П------- л- м----- П-т-в-т- л- м-о-о- ------------------ Пътувате ли много? 0
P--u-a-e -------o? P------- l- m----- P-t-v-t- l- m-o-o- ------------------ Pytuvate li mnogo?
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Д-- обикн--ено-в ком-ндировк-. Д-- о--------- в к------------ Д-, о-и-н-в-н- в к-м-н-и-о-к-. ------------------------------ Да, обикновено в командировка. 0
Da,-ob--noveno v-----------k-. D-- o--------- v k------------ D-, o-i-n-v-n- v k-m-n-i-o-k-. ------------------------------ Da, obiknoveno v komandirovka.
Dar acum ne facem aici concediul. Но---га --е -у- на п--ив--. Н- с--- с-- т-- н- п------- Н- с-г- с-е т-к н- п-ч-в-а- --------------------------- Но сега сме тук на почивка. 0
No-seg- sm--tuk na -och-v-a. N- s--- s-- t-- n- p-------- N- s-g- s-e t-k n- p-c-i-k-. ---------------------------- No sega sme tuk na pochivka.
Ce căldură! К-кв--жег-! К---- ж---- К-к-а ж-г-! ----------- Каква жега! 0
Ka--a-z-ega! K---- z----- K-k-a z-e-a- ------------ Kakva zhega!
Da, astăzi este chiar foarte cald. Д-- д-ес-н--с-и---е г-рещ-. Д-- д--- н------- е г------ Д-, д-е- н-и-т-н- е г-р-щ-. --------------------------- Да, днес наистина е горещо. 0
D----n-- ---st-na--e ---e-hch-. D-- d--- n------- y- g--------- D-, d-e- n-i-t-n- y- g-r-s-c-o- ------------------------------- Da, dnes naistina ye goreshcho.
Să mergem pe balcon. Д--из---е- на-б--к--а. Д- и------ н- б------- Д- и-л-з-м н- б-л-о-а- ---------------------- Да излезем на балкона. 0
Da --l-ze- n---a--ona. D- i------ n- b------- D- i-l-z-m n- b-l-o-a- ---------------------- Da izlezem na balkona.
Mâine facem aici o petrecere. Утр--т----е-им--п---и. У--- т-- щ- и-- п----- У-р- т-к щ- и-а п-р-и- ---------------------- Утре тук ще има парти. 0
Ut-- t-k-s-che -ma -a-ti. U--- t-- s---- i-- p----- U-r- t-k s-c-e i-a p-r-i- ------------------------- Utre tuk shche ima parti.
Veniţi şi dumneavoastră? Щ- д-й-ете----и --е? Щ- д------ л- и В--- Щ- д-й-е-е л- и В-е- -------------------- Ще дойдете ли и Вие? 0
S-che --ydete ---i ---? S---- d------ l- i V--- S-c-e d-y-e-e l- i V-e- ----------------------- Shche doydete li i Vie?
Da, şi noi suntem invitaţi. Д-, н---с--------п--ан---. Д-- н-- с--- с-- п-------- Д-, н-е с-щ- с-е п-к-н-н-. -------------------------- Да, ние също сме поканени. 0
Da---ie s-shch--s-e --kan-n-. D-- n-- s------ s-- p-------- D-, n-e s-s-c-o s-e p-k-n-n-. ----------------------------- Da, nie syshcho sme pokaneni.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!