Dicționar de expresii

ro La discotecă   »   uk На дискотеці

46 [patruzeci şi şase]

La discotecă

La discotecă

46 [сосок шість]

46 [sosok shistʹ]

На дискотеці

[Na dyskotetsi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Este liber locul acesta? Ц--міс----і--н-? Ц- м---- в------ Ц- м-с-е в-л-н-? ---------------- Це місце вільне? 0
T-- m-s--e vi---e? T-- m----- v------ T-e m-s-s- v-l-n-? ------------------ Tse mistse vilʹne?
Pot să mă aşez lângă dumneavoastră? Мо-на--іс-и б--я Ва-? М---- с---- б--- В--- М-ж-а с-с-и б-л- В-с- --------------------- Можна сісти біля Вас? 0
M-z-na----ty -ily---a-? M----- s---- b---- V--- M-z-n- s-s-y b-l-a V-s- ----------------------- Mozhna sisty bilya Vas?
Cu plăcere. І- -----ол----м І- з----------- І- з-д-в-л-н-я- --------------- Із задоволенням 0
Iz-z-d--o----y-m I- z------------ I- z-d-v-l-n-y-m ---------------- Iz zadovolennyam
Cum vi se pare muzica? Ч--п-----є-ьс--вам -у-и-а? Ч- п---------- в-- м------ Ч- п-д-б-є-ь-я в-м м-з-к-? -------------------------- Чи подобається вам музика? 0
Chy------a--tʹ-y- -a---u-yka? C-- p------------ v-- m------ C-y p-d-b-y-t-s-a v-m m-z-k-? ----------------------------- Chy podobayetʹsya vam muzyka?
Un pic prea tare. Трох- --г--о-н-. Т---- з--------- Т-о-и з-г-л-с-о- ---------------- Трохи заголосно. 0
T----- za--l-s--. T----- z--------- T-o-h- z-h-l-s-o- ----------------- Trokhy zaholosno.
Dar formaţia cântă foarte bine. Ал----- ---т----- ---ко---о-ре. А-- ц-- г--- г--- ц----- д----- А-е ц-й г-р- г-а- ц-л-о- д-б-е- ------------------------------- Але цей гурт грає цілком добре. 0
A-e -s-y̆ -u-- -ra-e-tsi--o--dob-e. A-- t---- h--- h---- t------ d----- A-e t-e-̆ h-r- h-a-e t-i-k-m d-b-e- ----------------------------------- Ale tsey̆ hurt hraye tsilkom dobre.
Sunteţi adesea aici? В------ч-сто --в--те? В- т-- ч---- б------- В- т-т ч-с-о б-в-є-е- --------------------- Ви тут часто буваєте? 0
V- tu- ch-s----uvay--e? V- t-- c----- b-------- V- t-t c-a-t- b-v-y-t-? ----------------------- Vy tut chasto buvayete?
Nu, asta e prima dată. Н----е п-р-ий-р--. Н-- ц- п----- р--- Н-, ц- п-р-и- р-з- ------------------ Ні, це перший раз. 0
N---t-----r---y- ---. N-- t-- p------- r--- N-, t-e p-r-h-y- r-z- --------------------- Ni, tse pershyy̆ raz.
Nu am mai fost niciodată aici. Я -е ні---и-----не бу--- б---. Я щ- н----- т-- н- б-- / б---- Я щ- н-к-л- т-т н- б-в / б-л-. ------------------------------ Я ще ніколи тут не був / була. 0
Y---hche---kol--tut ---b-- - -u--. Y- s---- n----- t-- n- b-- / b---- Y- s-c-e n-k-l- t-t n- b-v / b-l-. ---------------------------------- YA shche nikoly tut ne buv / bula.
Dansaţi? Ви-та-цює--? В- т-------- В- т-н-ю-т-? ------------ Ви танцюєте? 0
V- --nts-u-e-e? V- t----------- V- t-n-s-u-e-e- --------------- Vy tantsyuyete?
Mai târziu poate. М-ж-и-о--ізніш-. М------ п------- М-ж-и-о п-з-і-е- ---------------- Можливо пізніше. 0
Moz-l--o--iz-i-he. M------- p-------- M-z-l-v- p-z-i-h-. ------------------ Mozhlyvo piznishe.
Nu ştiu să dansez aşa de bine. Я-т--цюю н------ -о-ре. Я т----- н- д--- д----- Я т-н-ю- н- д-ж- д-б-е- ----------------------- Я танцюю не дуже добре. 0
YA-tan-s--y- n----zhe dobr-. Y- t-------- n- d---- d----- Y- t-n-s-u-u n- d-z-e d-b-e- ---------------------------- YA tantsyuyu ne duzhe dobre.
Este foarte simplu. Це ---с-м -ро--о. Ц- з----- п------ Ц- з-в-і- п-о-т-. ----------------- Це зовсім просто. 0
Ts- zo-si- pr--t-. T-- z----- p------ T-e z-v-i- p-o-t-. ------------------ Tse zovsim prosto.
Vă arăt. Я-Ва--пок---. Я В-- п------ Я В-м п-к-ж-. ------------- Я Вам покажу. 0
Y--Vam p-k---u. Y- V-- p------- Y- V-m p-k-z-u- --------------- YA Vam pokazhu.
Nu, mai bine altădată. Н-,---ащ--ін-им раз--. Н-- к---- і---- р----- Н-, к-а-е і-ш-м р-з-м- ---------------------- Ні, краще іншим разом. 0
N-- kr--hche ----ym r---m. N-- k------- i----- r----- N-, k-a-h-h- i-s-y- r-z-m- -------------------------- Ni, krashche inshym razom.
Aşteptaţi pe cineva? В- ----єте-на к-г-с-? В- ч------ н- к------ В- ч-к-є-е н- к-г-с-? --------------------- Ви чекаєте на когось? 0
Vy ----a--t--na --h-sʹ? V- c-------- n- k------ V- c-e-a-e-e n- k-h-s-? ----------------------- Vy chekayete na kohosʹ?
Da, pe prietenul meu. Т-к--н- --го -----. Т--- н- м--- д----- Т-к- н- м-г- д-у-а- ------------------- Так, на мого друга. 0
Ta-, na-m-ho ---ha. T--- n- m--- d----- T-k- n- m-h- d-u-a- ------------------- Tak, na moho druha.
Uite că vine! Ос- - ---! О-- і в--- О-ь і в-н- ---------- Ось і він! 0
Osʹ-i -in! O-- i v--- O-ʹ i v-n- ---------- Osʹ i vin!

Genele influenţează limba

Faptul că vorbim o anumită limbă depinde de originea noastră. Dar genele noastre sunt responsabile şi de limba noastră. Cercetătorii scoţieni au ajuns la această concluzie. Ei au studiat din ce motive engleza este diferită de chineză. Ei au descoperit astfel că genele joacă şi ele un rol important. Căci acestea influenţează asupra dezvoltării creierului nostru. Adică, marchează structura creierului nostru. Astfel se defineşte capacitatea noastră de a învăţa limbi. Variante de două gene sunt decisive în acest sens. Atunci când o anumită variantă este rară, limbile tonale se dezvoltă. Aşadar, limbile tonale sunt vorbite de popoarele care nu au această variantă de gene. În limbile tonale, înălţimea tonurilor este cea care decide sensul cuvintelor. Chineza este un exemplu de limbă tonală. Dar atunci când varianta acestei gene este dominantă, atunci alte limbi se dezvoltă. Engleza nu este o limbă tonală. Variantele acestor gene nu sunt repartizate în mod regulat. Acest lucru înseamnă că nu întâlnim peste tot aceeaşi frecvenţă. Limbile nu supravieţuiesc decât dacă sunt transmise. Mai mult, trebuie ca cei mici să îşi imite părinţii. Trebuie ca ei să poată învăţa corect limba. Doar în aceste condiţii limba poate fi transmisă din generaţie în generaţie. Varianta cea mai veche este cea care favorizează limbile tonale. Altădată, existau fără îndoială mai multe limbi tonale decât astăzi. Dar nu trebuie să ne supraestimăm compozanta genetică. Ea nu poate decât să contribuie la explicarea evoluţiei limbilor. Nu există gene pentru engleză, nici gene pentru chineză. Fiecare poate învăţa orice limbă. Nu este nevoie de gene pentru acest lucru, doar curiozitate şi disciplină!
Știați?
Limba thailandeză este membră a grupului de limbi Tai-Kadai. Este limba nativă e peste 20 de milioane de oameni. În contrast cu cele mai multe limbi vestice, limba thailandeză este o limbă tonală. În limbile tonale, pronunția silabelor schimbă sensul lor. Cele mai multe cuvinte thailandeze constau dintr-o singură silabă. Un cuvânt poate lua diferite semnificații, în funcție de timbrul în care se pronunță o silabă. În total, se recunosc cinci timbre diferite de pronunție în această limbă. Societatea thailandeză a fost foarte strict divizată de-a lungul multor secole. Ca rezultate, limba thailandeză recunoaște cel puțin cinci nivele diferite de vorbire, astăzi. Acestea variază de la un simplu dialect local la o formă foarte politicoasă de vorbire. Mai mult, limba thailandeză e divizată în multe dialecte locale. Sistemul semiotic al limbii este hibrid, având un alfabet și o scriere cu silabar. Construcția gramaticală nu e foarte complicată. Deoarece limba thailandeză e o limbă izolantă, nu are declinări sau conjugări. Învățați limba thailandeză - e o limbă cu adevărat fascinantă!