Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   uk Хотіти що-небудь

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [сімдесят]

70 [simdesyat]

Хотіти що-небудь

[Khotity shcho-nebudʹ]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Хо-------р---? Х----- к------ Х-ч-т- к-р-т-? -------------- Хочете курити? 0
Kho-h-te --r--y? K------- k------ K-o-h-t- k-r-t-? ---------------- Khochete kuryty?
Doriţi să dansaţi? Хоче-е-т--цю--т-? Х----- т--------- Х-ч-т- т-н-ю-а-и- ----------------- Хочете танцювати? 0
K--ch-t----n----va--? K------- t----------- K-o-h-t- t-n-s-u-a-y- --------------------- Khochete tantsyuvaty?
Doriţi să mergeţi la plimbare? Х-ч--- й---г--я-и? Х----- й-- г------ Х-ч-т- й-и г-л-т-? ------------------ Хочете йти гуляти? 0
K-oc-e----̆t--h----t-? K------- y--- h------- K-o-h-t- y-t- h-l-a-y- ---------------------- Khochete y̆ty hulyaty?
Vreau să fumez. Я-х----к-р---. Я х--- к------ Я х-ч- к-р-т-. -------------- Я хочу курити. 0
YA-k--chu -ur-ty. Y- k----- k------ Y- k-o-h- k-r-t-. ----------------- YA khochu kuryty.
Vrei o ţigară? Ти-хо-і- б---и-ар-у? Т- х---- б- ц------- Т- х-т-в б- ц-г-р-у- -------------------- Ти хотів би цигарку? 0
Ty k-o--- -y ----ar-u? T- k----- b- t-------- T- k-o-i- b- t-y-a-k-? ---------------------- Ty khotiv by tsyharku?
El vrea un foc. Він------ б--вогн-. В-- х---- б- в----- В-н х-т-в б- в-г-ю- ------------------- Він хотів би вогню. 0
V------t-- ------ny-. V-- k----- b- v------ V-n k-o-i- b- v-h-y-. --------------------- Vin khotiv by vohnyu.
Doresc să beau ceva. Я--очу пи--. Я х--- п---- Я х-ч- п-т-. ------------ Я хочу пити. 0
Y--kh--hu pyty. Y- k----- p---- Y- k-o-h- p-t-. --------------- YA khochu pyty.
Doresc să mănânc ceva. Я хочу-їст-. Я х--- ї---- Я х-ч- ї-т-. ------------ Я хочу їсти. 0
Y- k-ochu ïsty. Y- k----- i----- Y- k-o-h- i-s-y- ---------------- YA khochu ïsty.
Doresc să mă odihnesc puţin. Я -о-у --дпочити. Я х--- в--------- Я х-ч- в-д-о-и-и- ----------------- Я хочу відпочити. 0
YA-k----u -i---ch--y. Y- k----- v---------- Y- k-o-h- v-d-o-h-t-. --------------------- YA khochu vidpochyty.
Doresc să vă întreb ceva. Я--о-у -----е-о з----ати. Я х--- В-- д--- з-------- Я х-ч- В-с д-щ- з-п-т-т-. ------------------------- Я хочу Вас дещо запитати. 0
Y- kh-ch---a- d--hch- --pyt-t-. Y- k----- V-- d------ z-------- Y- k-o-h- V-s d-s-c-o z-p-t-t-. ------------------------------- YA khochu Vas deshcho zapytaty.
Doresc să vă rog ceva. Я-хо-- -а- --щ- ---рос-т-. Я х--- В-- д--- п--------- Я х-ч- В-с д-щ- п-п-о-и-и- -------------------------- Я хочу Вас дещо попросити. 0
YA kh-ch--Vas--e-h----p-p----t-. Y- k----- V-- d------ p--------- Y- k-o-h- V-s d-s-c-o p-p-o-y-y- -------------------------------- YA khochu Vas deshcho poprosyty.
Doresc să vă invit la ceva. Я хоч---ас-ку---- --п-о-и--. Я х--- В-- к----- з--------- Я х-ч- В-с к-д-с- з-п-о-и-и- ---------------------------- Я хочу Вас кудись запросити. 0
YA khoc-u Va- kud----z-p-os-t-. Y- k----- V-- k----- z--------- Y- k-o-h- V-s k-d-s- z-p-o-y-y- ------------------------------- YA khochu Vas kudysʹ zaprosyty.
Ce doriţi vă rog? Щ--В---о-е---в----и? Щ- В- х----- в------ Щ- В- х-ч-т- в-п-т-? -------------------- Що Ви хочете випити? 0
S-----V----o--ete v--yt-? S---- V- k------- v------ S-c-o V- k-o-h-t- v-p-t-? ------------------------- Shcho Vy khochete vypyty?
Doriţi o cafea? Чи-х-ті---б--- --в-? Ч- х----- б В- к---- Ч- х-т-л- б В- к-в-? -------------------- Чи хотіли б Ви кави? 0
Ch- k-------b--y-ka--? C-- k------ b V- k---- C-y k-o-i-y b V- k-v-? ---------------------- Chy khotily b Vy kavy?
Sau doriţi mai bine un ceai? Чи---т-ли-б--и-к-а-- ч-ю? Ч- х----- б В- к---- ч--- Ч- х-т-л- б В- к-а-е ч-ю- ------------------------- Чи хотіли б Ви краще чаю? 0
Ch---ho--l- - -- k------e ----u? C-- k------ b V- k------- c----- C-y k-o-i-y b V- k-a-h-h- c-a-u- -------------------------------- Chy khotily b Vy krashche chayu?
Vrem să mergem acasă. Ми х---л--б п-ї--т--д-дом-. М- х----- б п------ д------ М- х-т-л- б п-ї-а-и д-д-м-. --------------------------- Ми хотіли б поїхати додому. 0
M-----t---------̈-haty -od-m-. M- k------ b p-------- d------ M- k-o-i-y b p-i-k-a-y d-d-m-. ------------------------------ My khotily b poïkhaty dodomu.
Vreţi un taxi? Чи-хоті-----в- т---і? Ч- х----- б в- т----- Ч- х-т-л- б в- т-к-і- --------------------- Чи хотіли б ви таксі? 0
C-y k-o-----------aks-? C-- k------ b v- t----- C-y k-o-i-y b v- t-k-i- ----------------------- Chy khotily b vy taksi?
Ei vor să dea un telefon. В--- хо-у-- --тел-фо---ати. В--- х----- з-------------- В-н- х-ч-т- з-т-л-ф-н-в-т-. --------------------------- Вони хочуть зателефонувати. 0
Vony------utʹ-z--el---nuvaty. V--- k------- z-------------- V-n- k-o-h-t- z-t-l-f-n-v-t-. ----------------------------- Vony khochutʹ zatelefonuvaty.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.