Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   uk Частини тіла

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [п’ятдесят вісім]

58 [pʺyatdesyat visim]

Частини тіла

[Chastyny tila]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Desenez un om. Я -ал-ю чо---іка. Я м---- ч-------- Я м-л-ю ч-л-в-к-. ----------------- Я малюю чоловіка. 0
YA-malyuyu chol-vi--. Y- m------ c--------- Y- m-l-u-u c-o-o-i-a- --------------------- YA malyuyu cholovika.
Mai întâi capul. С-о--т-у голо--. С------- г------ С-о-а-к- г-л-в-. ---------------- Спочатку голову. 0
Sp---a-ku-h-lovu. S-------- h------ S-o-h-t-u h-l-v-. ----------------- Spochatku holovu.
Omul poartă o pălărie. Чол-в-к но--ть -ап----. Ч------ н----- к------- Ч-л-в-к н-с-т- к-п-л-х- ----------------------- Чоловік носить капелюх. 0
C--l-vik-no-y-ʹ-k-p--yuk-. C------- n----- k--------- C-o-o-i- n-s-t- k-p-l-u-h- -------------------------- Cholovik nosytʹ kapelyukh.
Părul nu se vede. В---с-я--е -----. В------ н- в----- В-л-с-я н- в-д-о- ----------------- Волосся не видно. 0
Vo-o--ya--e --d-o. V------- n- v----- V-l-s-y- n- v-d-o- ------------------ Volossya ne vydno.
Şi nici urechile nu se văd. Вух--е---д-о та-ож. В-- н- в---- т----- В-х н- в-д-о т-к-ж- ------------------- Вух не видно також. 0
Vu-- n- -y-n- t--o-h. V--- n- v---- t------ V-k- n- v-d-o t-k-z-. --------------------- Vukh ne vydno takozh.
Nici spatele nu se vede. С-ин- -ак-ж-не-в-дно. С---- т---- н- в----- С-и-и т-к-ж н- в-д-о- --------------------- Спини також не видно. 0
Sp------ko-h--e --d--. S---- t----- n- v----- S-y-y t-k-z- n- v-d-o- ---------------------- Spyny takozh ne vydno.
Desenez ochii şi gura. Я м-л-ю--чі ----т. Я м---- о-- і р--- Я м-л-ю о-і і р-т- ------------------ Я малюю очі і рот. 0
Y------uy--ochi-i rot. Y- m------ o--- i r--- Y- m-l-u-u o-h- i r-t- ---------------------- YA malyuyu ochi i rot.
Omul dansează şi râde. Ч--ові-----ц-є-- -мієт--я. Ч------ т----- і с-------- Ч-л-в-к т-н-ю- і с-і-т-с-. -------------------------- Чоловік танцює і сміється. 0
C-ol-v---ta-t---ye i--mi-e-ʹs-a. C------- t-------- i s---------- C-o-o-i- t-n-s-u-e i s-i-e-ʹ-y-. -------------------------------- Cholovik tantsyuye i smiyetʹsya.
Omul are un nas lung. Ч-ловік -а- -ов--- н--. Ч------ м-- д----- н--- Ч-л-в-к м-є д-в-и- н-с- ----------------------- Чоловік має довгий ніс. 0
C--lovi---ay---ovhyy- n--. C------- m--- d------ n--- C-o-o-i- m-y- d-v-y-̆ n-s- -------------------------- Cholovik maye dovhyy̆ nis.
Ţine un baston în mâini. Він но-и-- у -у----палиц-. В-- н----- у р---- п------ В-н н-с-т- у р-к-х п-л-ц-. -------------------------- Він носить у руках палицю. 0
V-----sy-ʹ-u-ru--k- -aly---u. V-- n----- u r----- p-------- V-n n-s-t- u r-k-k- p-l-t-y-. ----------------------------- Vin nosytʹ u rukakh palytsyu.
Poartă şi un fular în jurul gâtului. В-н---кож ма- н- -и--ка-н-. В-- т---- м-- н- ш-- к----- В-н т-к-ж м-є н- ш-ї к-ш-е- --------------------------- Він також має на шиї кашне. 0
Vi--t-k--h -ay- na--h-i---as--e. V-- t----- m--- n- s---- k------ V-n t-k-z- m-y- n- s-y-̈ k-s-n-. -------------------------------- Vin takozh maye na shyï kashne.
Este iarnă şi este frig. Це-з--а-----лод--. Ц- з--- і х------- Ц- з-м- і х-л-д-о- ------------------ Це зима і холодно. 0
Ts----m- i--h--o---. T-- z--- i k-------- T-e z-m- i k-o-o-n-. -------------------- Tse zyma i kholodno.
Braţele sunt puternice. Р-к- с---н-. Р--- с------ Р-к- с-л-н-. ------------ Руки сильні. 0
Ruk- -yl-n-. R--- s------ R-k- s-l-n-. ------------ Ruky sylʹni.
Şi picioarele sunt puternice. Но-и т-к---с-льн-. Н--- т---- с------ Н-г- т-к-ж с-л-н-. ------------------ Ноги також сильні. 0
N-hy -a--zh-syl---. N--- t----- s------ N-h- t-k-z- s-l-n-. ------------------- Nohy takozh sylʹni.
Omul este din zăpadă. Чоло-і- -і-сн--у. Ч------ з- с----- Ч-л-в-к з- с-і-у- ----------------- Чоловік зі снігу. 0
C---ovi--zi s----. C------- z- s----- C-o-o-i- z- s-i-u- ------------------ Cholovik zi snihu.
Nu poartă pantaloni şi palton. Ві---е нос--ь шт-н---- п-льта. В-- н- н----- ш----- і п------ В-н н- н-с-т- ш-а-і- і п-л-т-. ------------------------------ Він не носить штанів і пальта. 0
V-n n- n-sy-- sh-a-iv --pal--a. V-- n- n----- s------ i p------ V-n n- n-s-t- s-t-n-v i p-l-t-. ------------------------------- Vin ne nosytʹ shtaniv i palʹta.
Dar omului nu-i este frig. Ал- -ол--і---е-мерзне. А-- ч------ н- м------ А-е ч-л-в-к н- м-р-н-. ---------------------- Але чоловік не мерзне. 0
A-e c--l-vi- n-----zne. A-- c------- n- m------ A-e c-o-o-i- n- m-r-n-. ----------------------- Ale cholovik ne merzne.
Este un om de zăpadă. Ві--–-----ови-. В-- – с-------- В-н – с-і-о-и-. --------------- Він – сніговик. 0
V-- - snih--y-. V-- – s-------- V-n – s-i-o-y-. --------------- Vin – snihovyk.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...