Dicționar de expresii

ro La şcoală   »   uk В школі

4 [patru]

La şcoală

La şcoală

4 [чотири]

4 [chotyry]

В школі

[V shkoli]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Unde suntem? Де -и? Д- м-- Д- м-? ------ Де ми? 0
De-my? D- m-- D- m-? ------ De my?
Suntem la şcoală. М--в---о-і. М- в ш----- М- в ш-о-і- ----------- Ми в школі. 0
My v ----l-. M- v s------ M- v s-k-l-. ------------ My v shkoli.
Avem cursuri. Ми ма--- -рок-. М- м---- у----- М- м-є-о у-о-и- --------------- Ми маємо уроки. 0
My ----m--urok-. M- m----- u----- M- m-y-m- u-o-y- ---------------- My mayemo uroky.
Aceştia sunt elevii. Це--чні. Ц- у---- Ц- у-н-. -------- Це учні. 0
T-- -c---. T-- u----- T-e u-h-i- ---------- Tse uchni.
Aceasta este profesoara. Це ------ька. Ц- в--------- Ц- в-и-е-ь-а- ------------- Це вчителька. 0
T----c-y--l-ka. T-- v---------- T-e v-h-t-l-k-. --------------- Tse vchytelʹka.
Aceasta este clasa. Це-кл--. Ц- к---- Ц- к-а-. -------- Це клас. 0
Tse -l--. T-- k---- T-e k-a-. --------- Tse klas.
Ce facem? Що-м- ро----? Щ- м- р------ Щ- м- р-б-м-? ------------- Що ми робимо? 0
S--ho-m- -oby-o? S---- m- r------ S-c-o m- r-b-m-? ---------------- Shcho my robymo?
Învăţăm. Ми---и-о-я. М- в------- М- в-и-о-я- ----------- Ми вчимося. 0
My vch--os-a. M- v--------- M- v-h-m-s-a- ------------- My vchymosya.
Învăţăm o limbă. М- в-в-------ов-. М- в------- м---- М- в-в-а-м- м-в-. ----------------- Ми вивчаємо мову. 0
M--v-vc-a--m--m-v-. M- v--------- m---- M- v-v-h-y-m- m-v-. ------------------- My vyvchayemo movu.
Eu învăţ engleză. Я---вча----г---с-ку-мо-у. Я в----- а--------- м---- Я в-в-а- а-г-і-с-к- м-в-. ------------------------- Я вивчаю англійську мову. 0
YA-vy-ch--u a-h-iy--ʹ-u--o-u. Y- v------- a---------- m---- Y- v-v-h-y- a-h-i-̆-ʹ-u m-v-. ----------------------------- YA vyvchayu anhliy̆sʹku movu.
Tu înveţi spaniolă. Т- вив-ає-------с-к- мо--. Т- в------ і-------- м---- Т- в-в-а-ш і-п-н-ь-у м-в-. -------------------------- Ти вивчаєш іспанську мову. 0
T- vyv-h-ye-h i--ans----m-vu. T- v--------- i-------- m---- T- v-v-h-y-s- i-p-n-ʹ-u m-v-. ----------------------------- Ty vyvchayesh ispansʹku movu.
El învaţă germană. В-н-вив--є--імецьку--о-у. В-- в----- н------- м---- В-н в-в-а- н-м-ц-к- м-в-. ------------------------- Він вивчає німецьку мову. 0
V-n --vc-a-e --me----- m-v-. V-- v------- n-------- m---- V-n v-v-h-y- n-m-t-ʹ-u m-v-. ---------------------------- Vin vyvchaye nimetsʹku movu.
Noi învăţăm franceză. М---и--аємо-фра-ц---к---ов-. М- в------- ф--------- м---- М- в-в-а-м- ф-а-ц-з-к- м-в-. ---------------------------- Ми вивчаємо французьку мову. 0
My--y-ch--em--------uz--u-mov-. M- v--------- f---------- m---- M- v-v-h-y-m- f-a-t-u-ʹ-u m-v-. ------------------------------- My vyvchayemo frantsuzʹku movu.
Voi învăţaţi italiană. Ви------єте--т-лі--ь-у----у. В- в------- і--------- м---- В- в-в-а-т- і-а-і-с-к- м-в-. ---------------------------- Ви вивчаєте італійську мову. 0
Vy--yvchayete--t-li---ʹ-u mo--. V- v--------- i---------- m---- V- v-v-h-y-t- i-a-i-̆-ʹ-u m-v-. ------------------------------- Vy vyvchayete italiy̆sʹku movu.
Ei învaţă rusă. В--- -------- -----сь-у---ву. В--- в------- р-------- м---- В-н- в-в-а-т- р-с-й-ь-у м-в-. ----------------------------- Вони вивчають російську мову. 0
Von- -yvchay-tʹ --s-y̆s-k--m-v-. V--- v--------- r--------- m---- V-n- v-v-h-y-t- r-s-y-s-k- m-v-. -------------------------------- Vony vyvchayutʹ rosiy̆sʹku movu.
Învăţarea limbilor este interesantă. В-вч--и-м-в--цік---. В------ м--- ц------ В-в-а-и м-в- ц-к-в-. -------------------- Вивчати мови цікаво. 0
Vyv--aty m-vy------v-. V------- m--- t------- V-v-h-t- m-v- t-i-a-o- ---------------------- Vyvchaty movy tsikavo.
Noi vrem să înţelegem oamenii. М- х-чемо--оз-мі-и--ю---. М- х----- р------- л----- М- х-ч-м- р-з-м-т- л-д-й- ------------------------- Ми хочемо розуміти людей. 0
M- k-oc---o -o-u---- l--dey̆. M- k------- r------- l------- M- k-o-h-m- r-z-m-t- l-u-e-̆- ----------------------------- My khochemo rozumity lyudey̆.
Noi vrem să vorbim cu oamenii. Ми -----------к-ва-и-я-- лю-ь-и. М- х----- с----------- з л------ М- х-ч-м- с-і-к-в-т-с- з л-д-м-. -------------------------------- Ми хочемо спілкуватися з людьми. 0
M- k--chem- -p-l-uvat-sya---l-u--my. M- k------- s------------ z l------- M- k-o-h-m- s-i-k-v-t-s-a z l-u-ʹ-y- ------------------------------------ My khochemo spilkuvatysya z lyudʹmy.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ziua limbii materne

Vă place limba voastră maternă? Atunci ar trebui să o sărbătoriţi pe viitor! Mai exact pe 21 februarie! Este ziua internaţională a limbii materne. Este sărbătorită în fiecare an, din anul 2000. Această dată a fost stabilită de UNESCO. UNESCO este Organizaţia Naţiunilor Unite. Ea se ocupă de teme legate de ştiinţă, educaţie şi cultură. UNESCO doreşte păstrarea patrimoniului cultural al umanităţii. Limbile fac parte din acest patrimoniu cultural. Iată de ce ele trebuie protejate, cultivate şi promovate. Data de 21 februarie este consacrată diversităţii lingvistice. Se estimează existenţa a 6000-7000 de limbi în întreaga lume. Totuşi, jumătate dintre aceste sunt pe cale de dispariţie. La fiecare două săptămâni, o limbă dispare pentru totdeauna. Dar fiecare limbă constituie o sumă considerabilă de cunoştinţe. Cunoştinţele popoarelor se regăsesc în limbile acestora. Istoria unei naţiuni se reflectă în limba sa. Experienţele şi tradiţiile sunt de asemenea vehiculate de limbă. Limba maternă este astfel parte integrantă din fiecare identitate naţională. Atunci când o limbă dispare, pierdem mai mult decât cuvinte. Pe data de 21 februarie comemorăm aceste lucruri. Oamenii trebuie să înţeleagă ce importanţă au limbile. Şi trebuie să reflecteze la ceea ce ar putea face pentru a păstra limbile. Aşadar, arătaţi că limba pe care o vorbiţi este importantă pentru dumneavoastră! Poate aţi reuşi să faceţi un tort? Şi să faceţi o inscripţie din pastă de zahăr. În limba voastră maternă, desigur!
Știați?
Limba bosniacă este o limbă slavică. Este vorbită cu precădere în Bosnia și Herțegovina. Mai sunt vorbitori și Serbia, Croația, Macedonia și Muntenegru. Bosniaca este limba nativă a circa 2,5 milioane de oameni. Este foarte similară croatei și limbii sârbe. Vocabularul, ortografia și gramatica celor trei limbi diferă foarte puțin! O persoană care vorbește bosniaca poate înțelege foarte ușor sârba și croata. De aceea, statusul limbii bosniace este de multe ori pus sub semnul întrebării. Unii lingviști au dubii dacă bosniaca este sau nu o limbă de sine stătătoare. Ei pretind că este doar un dialect al limbii sârbo-croate. Multe influențe străine în limba bosniacă prezintă un deosebit interes. Regiunea a aparținut, în trecut, când Orientului când Occidentului. Din cauza asta, limba a împrumutat mulți termeni din arabă, turcă sau persană. Acesta e un lucru foarte rar în limbile slavice. Dar face deliciul acestei limbi unice.