Dicționar de expresii

ro Adverbe   »   uk Прислівники

100 [o sută]

Adverbe

Adverbe

100 [сто]

100 [sto]

Прислівники

[Pryslivnyky]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
deja odată – încă niciodată в-е -д-н раз-- -е ні---и в-- о--- р-- – щ- н----- в-е о-и- р-з – щ- н-к-л- ------------------------ вже один раз – ще ніколи 0
v--e-od------ - sh-he n--o-y v--- o--- r-- – s---- n----- v-h- o-y- r-z – s-c-e n-k-l- ---------------------------- vzhe odyn raz – shche nikoly
Aţi fost deja odată la Berlin? В--вже-бул- в -е-л---? В- в-- б--- в Б------- В- в-е б-л- в Б-р-і-і- ---------------------- Ви вже були в Берліні? 0
Vy v-h----ly-- Ber-i--? V- v--- b--- v B------- V- v-h- b-l- v B-r-i-i- ----------------------- Vy vzhe buly v Berlini?
Nu, încă niciodată. Ні, -- -іко--. Н-- щ- н------ Н-, щ- н-к-л-. -------------- Ні, ще ніколи. 0
N-,-----e -i---y. N-- s---- n------ N-, s-c-e n-k-l-. ----------------- Ni, shche nikoly.
cineva – nimeni Хт---еб-д- - ---то Х--------- – н---- Х-о-н-б-д- – н-х-о ------------------ Хто-небудь – ніхто 0
Khto--e-u-ʹ - n-khto K---------- – n----- K-t---e-u-ʹ – n-k-t- -------------------- Khto-nebudʹ – nikhto
Cunoaşteţi aici pe cineva? В- з-а--- --- -ог--------? В- з----- т-- к----------- В- з-а-т- т-т к-г---е-у-ь- -------------------------- Ви знаєте тут кого-небудь? 0
V- ---yete t-t----o-n---dʹ? V- z------ t-- k----------- V- z-a-e-e t-t k-h---e-u-ʹ- --------------------------- Vy znayete tut koho-nebudʹ?
Nu, nu cunosc pe nimeni / nimenea aici. Н---- ---знаю--у----кого. Н-- я н- з--- т-- н------ Н-, я н- з-а- т-т н-к-г-. ------------------------- Ні, я не знаю тут нікого. 0
Ni,-y------nay--t----i-oh-. N-- y- n- z---- t-- n------ N-, y- n- z-a-u t-t n-k-h-. --------------------------- Ni, ya ne znayu tut nikoho.
încă – nu mai ще - біль---ні щ- – б----- н- щ- – б-л-ш- н- -------------- ще – більше ні 0
shch- - ---ʹshe--i s---- – b------ n- s-c-e – b-l-s-e n- ------------------ shche – bilʹshe ni
Rămâneţi încă mult timp aici? Ви--у---- над-в-о--ал---є--ся? В- т-- щ- н------ з----------- В- т-т щ- н-д-в-о з-л-ш-є-е-я- ------------------------------ Ви тут ще надовго залишаєтеся? 0
V- --t ---h-----ovho-zal-s---et-s--? V- t-- s---- n------ z-------------- V- t-t s-c-e n-d-v-o z-l-s-a-e-e-y-? ------------------------------------ Vy tut shche nadovho zalyshayetesya?
Nu, nu mai rămân mult timp aici. Н-, --зал-ш---я-нена--вг-. Н-- я з-------- н--------- Н-, я з-л-ш-ю-я н-н-д-в-о- -------------------------- Ні, я залишаюся ненадовго. 0
N----a--a-y-h-yu--a-nen----h-. N-- y- z----------- n--------- N-, y- z-l-s-a-u-y- n-n-d-v-o- ------------------------------ Ni, ya zalyshayusya nenadovho.
încă ceva – nimic altceva щ- що------і-ьш----чо-о щ- щ--- – б----- н----- щ- щ-с- – б-л-ш- н-ч-г- ----------------------- ще щось – більше нічого 0
sh--e --c-----– ---------ic--ho s---- s------ – b------ n------ s-c-e s-c-o-ʹ – b-l-s-e n-c-o-o ------------------------------- shche shchosʹ – bilʹshe nichoho
Mai doriţi să beţi ceva? Х-ч--- -- -о----ип-т-? Х----- щ- щ--- в------ Х-ч-т- щ- щ-с- в-п-т-? ---------------------- Хочете ще щось випити? 0
K-o-h-te-s-c-e shch--ʹ-vy-y-y? K------- s---- s------ v------ K-o-h-t- s-c-e s-c-o-ʹ v-p-t-? ------------------------------ Khochete shche shchosʹ vypyty?
Nu, nu mai doresc nimic. Ні, я -е --ч--б-ль-е---ч---. Н-- я н- х--- б----- н------ Н-, я н- х-ч- б-л-ш- н-ч-г-. ---------------------------- Ні, я не хочу більше нічого. 0
N-- -- n- --o-hu-bi-ʹ-h---i---ho. N-- y- n- k----- b------ n------- N-, y- n- k-o-h- b-l-s-e n-c-o-o- --------------------------------- Ni, ya ne khochu bilʹshe nichoho.
deja ceva – încă nimic в-е що-- --щ- -ічо-о в-- щ--- – щ- н----- в-е щ-с- – щ- н-ч-г- -------------------- вже щось – ще нічого 0
vzhe shc-o-ʹ --shch- -ich--o v--- s------ – s---- n------ v-h- s-c-o-ʹ – s-c-e n-c-o-o ---------------------------- vzhe shchosʹ – shche nichoho
Aţi mâncat deja ceva? Ви--ж- що-ь з-ї--? В- в-- щ--- з----- В- в-е щ-с- з-ї-и- ------------------ Ви вже щось з’їли? 0
V-----e-shc-o-ʹ -ʺï--? V- v--- s------ z------ V- v-h- s-c-o-ʹ z-i-l-? ----------------------- Vy vzhe shchosʹ zʺïly?
Nu, n-am mâncat încă nimic. Ні, ---- н-ч-го--е-ї--/ ї-а. Н-- я щ- н----- н- ї- / ї--- Н-, я щ- н-ч-г- н- ї- / ї-а- ---------------------------- Ні, я ще нічого не їв / їла. 0
N-,----s-----ni-hoho ne-i-- --i-la. N-- y- s---- n------ n- i-- / i---- N-, y- s-c-e n-c-o-o n- i-v / i-l-. ----------------------------------- Ni, ya shche nichoho ne ïv / ïla.
încă cineva – nimeni altcineva щ- хт---ебу-- – біль-----х-о щ- х--------- – б----- н---- щ- х-о-н-б-д- – б-л-ш- н-х-о ---------------------------- ще хто-небудь – більше ніхто 0
shc-e -ht--n-b--ʹ-- bi-ʹs------hto s---- k---------- – b------ n----- s-c-e k-t---e-u-ʹ – b-l-s-e n-k-t- ---------------------------------- shche khto-nebudʹ – bilʹshe nikhto
Mai doreşte cineva o cafea? Б-ж-є ----т--н----ь ка--? Б---- щ- х--------- к---- Б-ж-є щ- х-о-н-б-д- к-в-? ------------------------- Бажає ще хто-небудь кави? 0
Ba-h-ye-sh-he-------e---ʹ--avy? B------ s---- k---------- k---- B-z-a-e s-c-e k-t---e-u-ʹ k-v-? ------------------------------- Bazhaye shche khto-nebudʹ kavy?
Nu, nimeni altcineva. Н-, -іл-----іх--. Н-- б----- н----- Н-, б-л-ш- н-х-о- ----------------- Ні, більше ніхто. 0
N-, -ilʹ-he -i-h-o. N-- b------ n------ N-, b-l-s-e n-k-t-. ------------------- Ni, bilʹshe nikhto.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba arabă

Limba arabă este una dintre limbile cele mai importante din lume. Este vorbită de peste 300 de milioane de oameni. Ei locuiesc în peste 20 de ţări diferite. Araba face parte din limbile afro-asiatice. Limba arabă s-a creat cu milioane de ani în urmă. La început era vorbită în peninsula arabă. Şi apoi s-a răspândit mai departe. Araba vorbită este foarte diferită de araba standard. Există numeroase dialecte arabe. Putem spune că, în fiecare regiune, se vorbeşte diferit. Locutorii diferitelor dialecte nu se prea înţeleg între ei. De aceea, filmele din ţările arabe sunt de cele mai multe ori dublate. Doar aşa pot fi înţelese în întreaga ţară. Araba standard nu se mai vorbeşte astăzi. O putem regăsi doar sub formă scrisă. Cărţile şi presa folosesc doar limba arabă clasică. Până astăzi, nu există limba arabă de specialitate. De aceea, termenii de specialitate provin din alte limbi. Predomină termenii englezeşti şi franţuzeşti. Interesul faţă de limba arabă a crescut mult în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să înveţe araba. Se ţin cursuri în toate universităţile şi în multe şcoli. Scrierea arabă îi fascinează pe mulţi. Se scrie de la dreapta la stânga. Pronunţia şi gramatica limbii arabe nu sunt uşoare. Sunt multe sunete şi reguli pe care nu le găsim în alte limbi. De aceea, atunci când învăţăm ar trebui să urmăm o anumită ordine. Prima dată pronunţia, apoi gramatica, apoi scrierea...