Dicționar de expresii

ro Indicaţii de drum   »   uk Запитання шляху

40 [patruzeci]

Indicaţii de drum

Indicaţii de drum

40 [сорок]

40 [sorok]

Запитання шляху

[Zapytannya shlyakhu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Scuzaţi-mă! В--ач--! В------- В-б-ч-е- -------- Вибачте! 0
V-ba-h-e! V-------- V-b-c-t-! --------- Vybachte!
Mă puteţi ajuta? Ч---ожете--и ---і---пом-г-и? Ч- М----- в- м--- д--------- Ч- М-ж-т- в- м-н- д-п-м-г-и- ---------------------------- Чи Можете ви мені допомогти? 0
C------he----y---n---op--oh-y? C-- M------ v- m--- d--------- C-y M-z-e-e v- m-n- d-p-m-h-y- ------------------------------ Chy Mozhete vy meni dopomohty?
Unde este aici un restaurant bun? Де-т-- --х--о--й-р-с-----? Д- т-- є х------ р-------- Д- т-т є х-р-ш-й р-с-о-а-? -------------------------- Де тут є хороший ресторан? 0
D- -ut -- kho-----y- -estoran? D- t-- y- k--------- r-------- D- t-t y- k-o-o-h-y- r-s-o-a-? ------------------------------ De tut ye khoroshyy̆ restoran?
Mergeţi la stânga după colţ. З---н-ть -івор-- за -ого-. З------- л------ з- р----- З-е-н-т- л-в-р-ч з- р-г-м- -------------------------- Зверніть ліворуч за рогом. 0
Zv--nitʹ--i-or--h z- -oho-. Z------- l------- z- r----- Z-e-n-t- l-v-r-c- z- r-h-m- --------------------------- Zvernitʹ livoruch za rohom.
Mergeţi apoi puţin drept înainte. Й--т- ----м --я--. Й---- п---- п----- Й-і-ь п-т-м п-я-о- ------------------ Йдіть потім прямо. 0
Y-------o-im-p-y-m-. Y----- p---- p------ Y-d-t- p-t-m p-y-m-. -------------------- Y̆ditʹ potim pryamo.
Mergeţi apoi o sută de metri la dreapta. Зверн---и--рав--у-,-пройд-ть ст---е-рі-. З-------- п-------- п------- с-- м------ З-е-н-в-и п-а-о-у-, п-о-д-т- с-о м-т-і-. ---------------------------------------- Звернувши праворуч, пройдіть сто метрів. 0
Z-e-nuvs-y -r-v--uc-, ---y̆di-ʹ st- -etr--. Z--------- p--------- p-------- s-- m------ Z-e-n-v-h- p-a-o-u-h- p-o-̆-i-ʹ s-o m-t-i-. ------------------------------------------- Zvernuvshy pravoruch, proy̆ditʹ sto metriv.
Puteţi lua şi autobuzul. Ви -оже-е тако- по-ха-и----о---ом. В- м----- т---- п------ а--------- В- м-ж-т- т-к-ж п-ї-а-и а-т-б-с-м- ---------------------------------- Ви можете також поїхати автобусом. 0
Vy -o---te-ta-------i----ty --tobu---. V- m------ t----- p-------- a--------- V- m-z-e-e t-k-z- p-i-k-a-y a-t-b-s-m- -------------------------------------- Vy mozhete takozh poïkhaty avtobusom.
Puteţi lua şi tramvaiul. В--мо---е -а--ж ---х-ти -ра-ває-. В- м----- т---- п------ т-------- В- м-ж-т- т-к-ж п-ї-а-и т-а-в-є-. --------------------------------- Ви можете також поїхати трамваєм. 0
Vy mo---t- t-kozh---ï-ha-y---a-vaye-. V- m------ t----- p-------- t--------- V- m-z-e-e t-k-z- p-i-k-a-y t-a-v-y-m- -------------------------------------- Vy mozhete takozh poïkhaty tramvayem.
Puteţi pur şi simplu să mă urmaţi. Ви------е -акож-пр-с-о--оїх-ти -а -н--. В- м----- т---- п----- п------ з- м---- В- м-ж-т- т-к-ж п-о-т- п-ї-а-и з- м-о-. --------------------------------------- Ви можете також просто поїхати за мною. 0
V- -ozh--- ta--zh --ost--p---k-at- -a-m-oyu. V- m------ t----- p----- p-------- z- m----- V- m-z-e-e t-k-z- p-o-t- p-i-k-a-y z- m-o-u- -------------------------------------------- Vy mozhete takozh prosto poïkhaty za mnoyu.
Cum ajung la stadionul de fotbal? Як------- д- ф---оль-ог- стад---у? Я- п----- д- ф---------- с-------- Я- п-о-т- д- ф-т-о-ь-о-о с-а-і-н-? ---------------------------------- Як пройти до футбольного стадіону? 0
Yak p--y--y-do-fu---lʹn--o s-adi-nu? Y-- p------ d- f---------- s-------- Y-k p-o-̆-y d- f-t-o-ʹ-o-o s-a-i-n-? ------------------------------------ Yak proy̆ty do futbolʹnoho stadionu?
Treceţi podul! Пе--йдіть -ер-- міс-! П-------- ч---- м---- П-р-й-і-ь ч-р-з м-с-! --------------------- Перейдіть через міст! 0
Pe---̆d-t---he-ez -is-! P--------- c----- m---- P-r-y-d-t- c-e-e- m-s-! ----------------------- Perey̆ditʹ cherez mist!
Mergeţi prin tunel! Їд-те -ер-- --н--ь! Ї---- ч---- т------ Ї-ь-е ч-р-з т-н-л-! ------------------- Їдьте через тунель! 0
I--ʹ---c--rez t----ʹ! I----- c----- t------ I-d-t- c-e-e- t-n-l-! --------------------- Ïdʹte cherez tunelʹ!
Mergeţi până la al treilea semafor. Їд-те-до---етьо-- світ------. Ї---- д- т------- с---------- Ї-ь-е д- т-е-ь-г- с-і-л-ф-р-. ----------------------------- Їдьте до третього світлофора. 0
Ï-ʹ-e ---t-et--ho--vi-lofora. I----- d- t------- s---------- I-d-t- d- t-e-ʹ-h- s-i-l-f-r-. ------------------------------ Ïdʹte do tretʹoho svitlofora.
Viraţi prima stradă la dreapta. Зверн-т--пот-м у п---у вули-- пр-во--ч. З------- п---- у п---- в----- п-------- З-е-н-т- п-т-м у п-р-у в-л-ц- п-а-о-у-. --------------------------------------- Зверніть потім у першу вулицю праворуч. 0
Zve-ni-----ti--- pe-s-- vu----y- --a---uch. Z------- p---- u p----- v------- p--------- Z-e-n-t- p-t-m u p-r-h- v-l-t-y- p-a-o-u-h- ------------------------------------------- Zvernitʹ potim u pershu vulytsyu pravoruch.
Mergeţi apoi drept înainte la următoarea intersecţie. Ї--т- --т-- п--м- ч---з-н-й--ижч--пе-------я. Ї---- п---- п---- ч---- н-------- п---------- Ї-ь-е п-т-м п-я-о ч-р-з н-й-л-ж-е п-р-х-е-т-. --------------------------------------------- Їдьте потім прямо через найближче перехрестя. 0
Ï--te -ot----r-am- --erez nay̆---z-c-- -er-khr-stya. I----- p---- p----- c----- n----------- p------------ I-d-t- p-t-m p-y-m- c-e-e- n-y-b-y-h-h- p-r-k-r-s-y-. ----------------------------------------------------- Ïdʹte potim pryamo cherez nay̆blyzhche perekhrestya.
Scuzaţi-mă, cum ajung la aeroport? В-----е--як-по-рап------ -----о-т-? В------- я- п-------- д- а--------- В-б-ч-е- я- п-т-а-и-и д- а-р-п-р-у- ----------------------------------- Вибачте, як потрапити до аеропорту? 0
Vyba-ht-,--a--po-r-py-y -o -e-o-or--? V-------- y-- p-------- d- a--------- V-b-c-t-, y-k p-t-a-y-y d- a-r-p-r-u- ------------------------------------- Vybachte, yak potrapyty do aeroportu?
Cel mai bine luaţi metroul. Н-й-ра-е -- -е-ро. Н------- н- м----- Н-й-р-щ- н- м-т-о- ------------------ Найкраще на метро. 0
N--̆---s---e n- metro. N----------- n- m----- N-y-k-a-h-h- n- m-t-o- ---------------------- Nay̆krashche na metro.
Mergeţi până la ultima staţie. Їдьте -р-сто -о к---ев-ї --п-н--. Ї---- п----- д- к------- з------- Ї-ь-е п-о-т- д- к-н-е-о- з-п-н-и- --------------------------------- Їдьте просто до кінцевої зупинки. 0
Ï-ʹt--pr-sto do--ints--o-----p--ky. I----- p----- d- k--------- z------- I-d-t- p-o-t- d- k-n-s-v-i- z-p-n-y- ------------------------------------ Ïdʹte prosto do kintsevoï zupynky.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbajul animalelor

Când vrem să ne exprimăm, folosim vorbirea noastră. Animalele au, de asemenea, propria lor limbă. Și o folosesc exact ca noi, oamenii. Adică, ele vorbesc unele cu altele, în scopul de a face schimb de informații. Practic, fiecare specie de animale are o anumită limbă. Chiar și termitele comunică între ele. Când sunt în pericol, îşi lovesc corpurile de pământ. Acesta este modul lor de a se avertiza reciproc. Alte specii de animale fluieră atunci când se apropie de duşmani. Albinele vorbesc între ele prin dans. Prin aceasta, ele arată altor albine unde există ceva de mâncare. Balenele scot sunete care pot fi auzite de la 5000 km distanță. Ele comunică unele cu altele prin cântece speciale. De asemenea, elefanţii comunică între ei prin diferite semnale acustice. Dar oamenii nu le pot auzi. Cele mai multe din limbajele animalelor sunt foarte complicate. Ele constau dintr-o combinație de diferite semne. Sunt utilizate semnale optice, acustice şi chimice. Pe de altă parte, animalele folosesc diferite gesturi. Până acum, oamenii au învățat limbajul animalelor de companie. Ei știu când câinii sunt fericiți. Și pot recunoaște atunci când pisicile vor să fie lăsate în pace. Cu toate acestea, limbajul câinilor și al pisicilor este cu totul diferit. Multe semnale sunt exact opuse. Mult timp s-a crezut că aceste două animale, pur și simplu nu se agreează reciproc. Dar ele pur şi simplu se înțeleg greșit unul pe celălalt. Acest lucru duce la problemele dintre câini și pisici. Deci, chiar şi animalele se luptă din cauza neînțelegerilor ...
Știați?
Sârba este limba nativă a peste 12 milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Serbia și în alte țări din sud-estul Europei. Sârba este parte din limbile slavice de sud. Este puternic înrudită cu croata și bosniaca. Gramatica și vocabularul sunt foarte similare. Astfel, e foarte ușor pentru sârbi, croați și bosniaci să se înțeleagă între ei. Alfabetul sârb conține 30 de litere. Fiecare are o pronunție distinctă. Intonația prezintă paralelisme cu limbile antice tonale. În China, de exemplu, timbrul silabelor schimbă semnificația. Așa se întâmplă și cu limba sârbă. Cu toate acestea, aici doar timbrul silabei accentuate joacă acest rol. Structura puternic flexionară a limbii este o altă trăsătură importantă pentru sârbă. Asta înseamnă că substantivele, verbele, adjectivele și pronumele sunt întotdeauna declinate. Dacă sunteți interesat de structuri gramaticale, ar trebui să învățați cu siguranță sârba!