Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   px gostar de qualquer coisa

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [setenta]

gostar de qualquer coisa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Portugheză (BR) Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Voc- q--------r? V___ q___ f_____ V-c- q-e- f-m-r- ---------------- Você quer fumar? 0
Doriţi să dansaţi? V-c- q--r--an---? V___ q___ d______ V-c- q-e- d-n-a-? ----------------- Você quer dançar? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Você-qu-r-----ea-? V___ q___ p_______ V-c- q-e- p-s-e-r- ------------------ Você quer passear? 0
Vreau să fumez. E- -uero -umar. E_ q____ f_____ E- q-e-o f-m-r- --------------- Eu quero fumar. 0
Vrei o ţigară? Voc- q--r----c-g-rr-? V___ q___ u_ c_______ V-c- q-e- u- c-g-r-o- --------------------- Você quer um cigarro? 0
El vrea un foc. E-----------ue-ro. E__ q___ i________ E-e q-e- i-q-e-r-. ------------------ Ele quer isqueiro. 0
Doresc să beau ceva. Eu--uero --ber---g-ma-coisa. E_ q____ b____ a_____ c_____ E- q-e-o b-b-r a-g-m- c-i-a- ---------------------------- Eu quero beber alguma coisa. 0
Doresc să mănânc ceva. E- q---o -ome--a-g-ma-coi-a. E_ q____ c____ a_____ c_____ E- q-e-o c-m-r a-g-m- c-i-a- ---------------------------- Eu quero comer alguma coisa. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Eu quero de---ns-r ---p-u-o. E_ q____ d________ u_ p_____ E- q-e-o d-s-a-s-r u- p-u-o- ---------------------------- Eu quero descansar um pouco. 0
Doresc să vă întreb ceva. Eu --e-o ------r----a- --- cois-. E_ q____ l__ p________ u__ c_____ E- q-e-o l-e p-r-u-t-r u-a c-i-a- --------------------------------- Eu quero lhe perguntar uma coisa. 0
Doresc să vă rog ceva. E- q-e-o---e ---ir--m -a---. E_ q____ l__ p____ u_ f_____ E- q-e-o l-e p-d-r u- f-v-r- ---------------------------- Eu quero lhe pedir um favor. 0
Doresc să vă invit la ceva. E- ----- c----dá-----a---a---ma c---a. E_ q____ c_________ p___ a_____ c_____ E- q-e-o c-n-i-á-l- p-r- a-g-m- c-i-a- -------------------------------------- Eu quero convidá-lo para alguma coisa. 0
Ce doriţi vă rog? O -u- -e-e-a- --r---v-r? O q__ d______ p__ f_____ O q-e d-s-j-, p-r f-v-r- ------------------------ O que deseja, por favor? 0
Doriţi o cafea? De--j--um-c--é? D_____ u_ c____ D-s-j- u- c-f-? --------------- Deseja um café? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Ou ---fe-- an-e- ---c-á? O_ p______ a____ u_ c___ O- p-e-e-e a-t-s u- c-á- ------------------------ Ou prefere antes um chá? 0
Vrem să mergem acasă. Q--remos-i- --ra-ca--. Q_______ i_ p___ c____ Q-e-e-o- i- p-r- c-s-. ---------------------- Queremos ir para casa. 0
Vreţi un taxi? Que-em-um -áx-? Q_____ u_ t____ Q-e-e- u- t-x-? --------------- Querem um táxi? 0
Ei vor să dea un telefon. El-s----r---t--e-o-ar. E___ q_____ t_________ E-e- q-e-e- t-l-f-n-r- ---------------------- Eles querem telefonar. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Portugheză (BR) (1-100) MP3 Portugheză (BR) (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.