Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   el θα ήθελα κάτι

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [εβδομήντα]

70 [ebdomḗnta]

θα ήθελα κάτι

[tha ḗthela káti]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Θα -------να-κα-ν-σ---; Θ- θ----- ν- κ--------- Θ- θ-λ-τ- ν- κ-π-ί-ε-ε- ----------------------- Θα θέλατε να καπνίσετε; 0
Tha t--l-te-----a---s-t-? T-- t------ n- k--------- T-a t-é-a-e n- k-p-í-e-e- ------------------------- Tha thélate na kapnísete?
Doriţi să dansaţi? Θ--θέ--τε--α χο--ψ-τε; Θ- θ----- ν- χ-------- Θ- θ-λ-τ- ν- χ-ρ-ψ-τ-; ---------------------- Θα θέλατε να χορέψετε; 0
T---th---te--- ch-rép-e-e? T-- t------ n- c---------- T-a t-é-a-e n- c-o-é-s-t-? -------------------------- Tha thélate na chorépsete?
Doriţi să mergeţi la plimbare? Θ- θέ---ε να---με------α-ο; Θ- θ----- ν- π--- π-------- Θ- θ-λ-τ- ν- π-μ- π-ρ-π-τ-; --------------------------- Θα θέλατε να πάμε περίπατο; 0
T----hé---e -a ---- p--í-a-o? T-- t------ n- p--- p-------- T-a t-é-a-e n- p-m- p-r-p-t-? ----------------------------- Tha thélate na páme perípato?
Vreau să fumez. Θα --ελ-----κ--ν--ω. Θ- ή---- ν- κ------- Θ- ή-ε-α ν- κ-π-ί-ω- -------------------- Θα ήθελα να καπνίσω. 0
T-a -the----a----nísō. T-- ḗ----- n- k------- T-a ḗ-h-l- n- k-p-í-ō- ---------------------- Tha ḗthela na kapnísō.
Vrei o ţigară? Θ------ε--έ-- -σι--ρ-; Θ- ή----- έ-- τ------- Θ- ή-ε-ε- έ-α τ-ι-ά-ο- ---------------------- Θα ήθελες ένα τσιγάρο; 0
T-a -th-------a -------? T-- ḗ------ é-- t------- T-a ḗ-h-l-s é-a t-i-á-o- ------------------------ Tha ḗtheles éna tsigáro?
El vrea un foc. Θα ---λ- ---ιά. Θ- ή---- φ----- Θ- ή-ε-ε φ-τ-ά- --------------- Θα ήθελε φωτιά. 0
T-a-ḗt-el- p-ōt-á. T-- ḗ----- p------ T-a ḗ-h-l- p-ō-i-. ------------------ Tha ḗthele phōtiá.
Doresc să beau ceva. Θ- --ε-α-ν----ω-κά-ι. Θ- ή---- ν- π-- κ---- Θ- ή-ε-α ν- π-ω κ-τ-. --------------------- Θα ήθελα να πιω κάτι. 0
Th--ḗ---la n- --- -át-. T-- ḗ----- n- p-- k---- T-a ḗ-h-l- n- p-ō k-t-. ----------------------- Tha ḗthela na piō káti.
Doresc să mănânc ceva. Θ--ήθ--α -- φ-ω -άτ-. Θ- ή---- ν- φ-- κ---- Θ- ή-ε-α ν- φ-ω κ-τ-. --------------------- Θα ήθελα να φάω κάτι. 0
T-a ḗthel- -- ph----át-. T-- ḗ----- n- p--- k---- T-a ḗ-h-l- n- p-á- k-t-. ------------------------ Tha ḗthela na pháō káti.
Doresc să mă odihnesc puţin. Θ--ή-----να ξεκο-ρ--τώ--ίγο. Θ- ή---- ν- ξ--------- λ---- Θ- ή-ε-α ν- ξ-κ-υ-α-τ- λ-γ-. ---------------------------- Θα ήθελα να ξεκουραστώ λίγο. 0
Tha-ḗthe-a n---e-o---s---lí-o. T-- ḗ----- n- x--------- l---- T-a ḗ-h-l- n- x-k-u-a-t- l-g-. ------------------------------ Tha ḗthela na xekourastṓ lígo.
Doresc să vă întreb ceva. Θ----ε-- -- σα- ρωτήσ-----ι. Θ- ή---- ν- σ-- ρ----- κ---- Θ- ή-ε-α ν- σ-ς ρ-τ-σ- κ-τ-. ---------------------------- Θα ήθελα να σας ρωτήσω κάτι. 0
Th- ----l--n---a--rō-ḗsō ká--. T-- ḗ----- n- s-- r----- k---- T-a ḗ-h-l- n- s-s r-t-s- k-t-. ------------------------------ Tha ḗthela na sas rōtḗsō káti.
Doresc să vă rog ceva. Θ- ήθε-- να--α----ρα-α-έ-ω-για--άτ-. Θ- ή---- ν- σ-- π--------- γ-- κ---- Θ- ή-ε-α ν- σ-ς π-ρ-κ-λ-σ- γ-α κ-τ-. ------------------------------------ Θα ήθελα να σας παρακαλέσω για κάτι. 0
Th--ḗ------n- sa- ----k--ésō---a-k-ti. T-- ḗ----- n- s-- p--------- g-- k---- T-a ḗ-h-l- n- s-s p-r-k-l-s- g-a k-t-. -------------------------------------- Tha ḗthela na sas parakalésō gia káti.
Doresc să vă invit la ceva. Θ- ή-ελ--να -ας -α---ω σε-κάτι. Θ- ή---- ν- σ-- κ----- σ- κ---- Θ- ή-ε-α ν- σ-ς κ-λ-σ- σ- κ-τ-. ------------------------------- Θα ήθελα να σας καλέσω σε κάτι. 0
T-a --he----- sa- -a--s-------ti. T-- ḗ----- n- s-- k----- s- k---- T-a ḗ-h-l- n- s-s k-l-s- s- k-t-. --------------------------------- Tha ḗthela na sas kalésō se káti.
Ce doriţi vă rog? Τ---α θ--α-ε π--ακ-λ-; Τ- θ- θ----- π-------- Τ- θ- θ-λ-τ- π-ρ-κ-λ-; ---------------------- Τι θα θέλατε παρακαλώ; 0
Ti---- t-é-ate pa-----ṓ? T- t-- t------ p-------- T- t-a t-é-a-e p-r-k-l-? ------------------------ Ti tha thélate parakalṓ?
Doriţi o cafea? Θα θέλ--ε έ-α------; Θ- θ----- έ--- κ---- Θ- θ-λ-τ- έ-α- κ-φ-; -------------------- Θα θέλατε έναν καφέ; 0
T-a---él----é-a- k-p--? T-- t------ é--- k----- T-a t-é-a-e é-a- k-p-é- ----------------------- Tha thélate énan kaphé?
Sau doriţi mai bine un ceai? Ή --πως-θ- πρ-τ---ύ-α-- έ-- τ---; Ή μ---- θ- π----------- έ-- τ---- Ή μ-π-ς θ- π-ο-ι-ο-σ-τ- έ-α τ-ά-; --------------------------------- Ή μήπως θα προτιμούσατε ένα τσάι; 0
Ḗ---p-s-tha-p-----o--ate --a ts-i? Ḗ m---- t-- p----------- é-- t---- Ḗ m-p-s t-a p-o-i-o-s-t- é-a t-á-? ---------------------------------- Ḗ mḗpōs tha protimoúsate éna tsái?
Vrem să mergem acasă. Θ---έ-αμ--ν--π--ε-σ-ίτ-. Θ- θ----- ν- π--- σ----- Θ- θ-λ-μ- ν- π-μ- σ-ί-ι- ------------------------ Θα θέλαμε να πάμε σπίτι. 0
T-a--hé---e ----ám---pí--. T-- t------ n- p--- s----- T-a t-é-a-e n- p-m- s-í-i- -------------------------- Tha thélame na páme spíti.
Vreţi un taxi? Θ- -έ-α-ε ένα-ταξ-; Θ- θ----- έ-- τ---- Θ- θ-λ-τ- έ-α τ-ξ-; ------------------- Θα θέλατε ένα ταξί; 0
Tha-t-él--e-éna--axí? T-- t------ é-- t---- T-a t-é-a-e é-a t-x-? --------------------- Tha thélate éna taxí?
Ei vor să dea un telefon. Θ--ή---α- -- -ά---ν---α----έφ---. Θ- ή----- ν- κ----- έ-- τ-------- Θ- ή-ε-α- ν- κ-ν-υ- έ-α τ-λ-φ-ν-. --------------------------------- Θα ήθελαν να κάνουν ένα τηλέφωνο. 0
T-a-ḗth-l-n-na-kán-u- én- tē--ph---. T-- ḗ------ n- k----- é-- t--------- T-a ḗ-h-l-n n- k-n-u- é-a t-l-p-ō-o- ------------------------------------ Tha ḗthelan na kánoun éna tēléphōno.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.