Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   pl chcieć

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [siedemdziesiąt]

chcieć

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Poloneză Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? (-zy)--hciał-y-p-n-/--hci----y -a----a-al-ć? (Czy) Chciałby pan / Chciałaby pani zapalić? (-z-) C-c-a-b- p-n / C-c-a-a-y p-n- z-p-l-ć- -------------------------------------------- (Czy) Chciałby pan / Chciałaby pani zapalić? 0
Doriţi să dansaţi? (-z---Ch--ał-- -a--- C-c--ła-y-pani za--ńc--ć? (Czy) Chciałby pan / Chciałaby pani zatańczyć? (-z-) C-c-a-b- p-n / C-c-a-a-y p-n- z-t-ń-z-ć- ---------------------------------------------- (Czy) Chciałby pan / Chciałaby pani zatańczyć? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? (Cz-)-Chc---by-pa-----hc-ałab--p--i ---------s--cer? (Czy) Chciałby pan / Chciałaby pani pójść na spacer? (-z-) C-c-a-b- p-n / C-c-a-a-y p-n- p-j-ć n- s-a-e-? ---------------------------------------------------- (Czy) Chciałby pan / Chciałaby pani pójść na spacer? 0
Vreau să fumez. Chciał-y--/----i---b-- z--a-ić. Chciałbym / Chciałabym zapalić. C-c-a-b-m / C-c-a-a-y- z-p-l-ć- ------------------------------- Chciałbym / Chciałabym zapalić. 0
Vrei o ţigară? (C--) --c-a--yś ---h-ia---y--pa-i-rosa? (Czy) Chciałbyś / Chciałabyś papierosa? (-z-) C-c-a-b-ś / C-c-a-a-y- p-p-e-o-a- --------------------------------------- (Czy) Chciałbyś / Chciałabyś papierosa? 0
El vrea un foc. On ch-i--b- --n--. On chciałby ognia. O- c-c-a-b- o-n-a- ------------------ On chciałby ognia. 0
Doresc să beau ceva. C-c-ałb-- - -hc--ła-ym-s-- c-e-oś----i-. Chciałbym / Chciałabym się czegoś napić. C-c-a-b-m / C-c-a-a-y- s-ę c-e-o- n-p-ć- ---------------------------------------- Chciałbym / Chciałabym się czegoś napić. 0
Doresc să mănânc ceva. Chc-a-b-m-/ -h--ał--y- co- zj-ść. Chciałbym / Chciałabym coś zjeść. C-c-a-b-m / C-c-a-a-y- c-ś z-e-ć- --------------------------------- Chciałbym / Chciałabym coś zjeść. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. C-----b-- --Chc--łaby-----ch--od-o-z--. Chciałbym / Chciałabym trochę odpocząć. C-c-a-b-m / C-c-a-a-y- t-o-h- o-p-c-ą-. --------------------------------------- Chciałbym / Chciałabym trochę odpocząć. 0
Doresc să vă întreb ceva. C--i-łb---- Ch---ł-b-- ---a --p--i--o---ś-----ta-. Chciałbym / Chciałabym pana / panią o coś zapytać. C-c-a-b-m / C-c-a-a-y- p-n- / p-n-ą o c-ś z-p-t-ć- -------------------------------------------------- Chciałbym / Chciałabym pana / panią o coś zapytać. 0
Doresc să vă rog ceva. Chc--łby--/-Chc---a-y- pa-a - pa-i--- c-ś p---ić. Chciałbym / Chciałabym pana / panią o coś prosić. C-c-a-b-m / C-c-a-a-y- p-n- / p-n-ą o c-ś p-o-i-. ------------------------------------------------- Chciałbym / Chciałabym pana / panią o coś prosić. 0
Doresc să vă invit la ceva. C--i-łbym---C----łabym p--- /-p---- -- -o----p-----. Chciałbym / Chciałabym pana / panią na coś zaprosić. C-c-a-b-m / C-c-a-a-y- p-n- / p-n-ą n- c-ś z-p-o-i-. ---------------------------------------------------- Chciałbym / Chciałabym pana / panią na coś zaprosić. 0
Ce doriţi vă rog? Cze---pan-/ --ni--o--- ----y? Czego pan / pani sobie życzy? C-e-o p-n / p-n- s-b-e ż-c-y- ----------------------------- Czego pan / pani sobie życzy? 0
Doriţi o cafea? (--y)-Chcia-by--a- ---h-iała-y p--- ka--? (Czy) Chciałby pan / Chciałaby pani kawę? (-z-) C-c-a-b- p-n / C-c-a-a-y p-n- k-w-? ----------------------------------------- (Czy) Chciałby pan / Chciałaby pani kawę? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? A -oże w-l-ł-y p-- /-wo-a---y p-ni h-r-a-ę? A może wolałby pan / wolałaby pani herbatę? A m-ż- w-l-ł-y p-n / w-l-ł-b- p-n- h-r-a-ę- ------------------------------------------- A może wolałby pan / wolałaby pani herbatę? 0
Vrem să mergem acasă. Ch----i-y--y ------ał-b--my p-jechać--o-d--u. Chcielibyśmy / Chciałybyśmy pojechać do domu. C-c-e-i-y-m- / C-c-a-y-y-m- p-j-c-a- d- d-m-. --------------------------------------------- Chcielibyśmy / Chciałybyśmy pojechać do domu. 0
Vreţi un taxi? (Czy)-Ch---libyś-i--/ ---ia----śc-e----só---? (Czy) Chcielibyście / chciałybyście taksówkę? (-z-) C-c-e-i-y-c-e / c-c-a-y-y-c-e t-k-ó-k-? --------------------------------------------- (Czy) Chcielibyście / chciałybyście taksówkę? 0
Ei vor să dea un telefon. O---chci--ib------e ---iał-by z----o-i-. Oni chcieliby / One chciałyby zadzwonić. O-i c-c-e-i-y / O-e c-c-a-y-y z-d-w-n-ć- ---------------------------------------- Oni chcieliby / One chciałyby zadzwonić. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.