Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   nl iets leuk vinden

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [zeventig]

iets leuk vinden

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? W-----------? W--- u r----- W-l- u r-k-n- ------------- Wilt u roken? 0
Doriţi să dansaţi? Wi-t-------e-? W--- u d------ W-l- u d-n-e-? -------------- Wilt u dansen? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Wil- u wan---e-? W--- u w-------- W-l- u w-n-e-e-? ---------------- Wilt u wandelen? 0
Vreau să fumez. I----l --a-g---k--. I- w-- g---- r----- I- w-l g-a-g r-k-n- ------------------- Ik wil graag roken. 0
Vrei o ţigară? Wil j---e--sigar-t? W-- j- e-- s------- W-l j- e-n s-g-r-t- ------------------- Wil je een sigaret? 0
El vrea un foc. H---w-l e-n -uu----. H-- w-- e-- v------- H-j w-l e-n v-u-t-e- -------------------- Hij wil een vuurtje. 0
Doresc să beau ceva. Ik wi---r-ag----s-dr--k-n. I- w-- g---- i--- d------- I- w-l g-a-g i-t- d-i-k-n- -------------------------- Ik wil graag iets drinken. 0
Doresc să mănânc ceva. I- --l gr-a- -et- -t--. I- w-- g---- i--- e---- I- w-l g-a-g i-t- e-e-. ----------------------- Ik wil graag iets eten. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Ik-wi- graa--een bee-je ui-rus--n. I- w-- g---- e-- b----- u--------- I- w-l g-a-g e-n b-e-j- u-t-u-t-n- ---------------------------------- Ik wil graag een beetje uitrusten. 0
Doresc să vă întreb ceva. I- wil - graag iets-v-a-en. I- w-- u g---- i--- v------ I- w-l u g-a-g i-t- v-a-e-. --------------------------- Ik wil u graag iets vragen. 0
Doresc să vă rog ceva. Ik-wi- ---r-a-----i--- vra-en. I- w-- u g---- o- i--- v------ I- w-l u g-a-g o- i-t- v-a-e-. ------------------------------ Ik wil u graag om iets vragen. 0
Doresc să vă invit la ceva. I----l u--raa--er---- v--r--i-n-d---n. I- w-- u g---- e----- v--- u---------- I- w-l u g-a-g e-g-n- v-o- u-t-o-i-e-. -------------------------------------- Ik wil u graag ergens voor uitnodigen. 0
Ce doriţi vă rog? W-- w-lt u ---a-? W-- w--- u g----- W-t w-l- u g-a-g- ----------------- Wat wilt u graag? 0
Doriţi o cafea? Wi-t u -of-ie? W--- u k------ W-l- u k-f-i-? -------------- Wilt u koffie? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O- --lt u-l-eve- --ee? O- w--- u l----- t---- O- w-l- u l-e-e- t-e-? ---------------------- Of wilt u liever thee? 0
Vrem să mergem acasă. W-j-w--le--g--a- n--- -u-s -ij-e-. W-- w----- g---- n--- h--- r------ W-j w-l-e- g-a-g n-a- h-i- r-j-e-. ---------------------------------- Wij willen graag naar huis rijden. 0
Vreţi un taxi? Wil-e--julli- --n ta-i? W----- j----- e-- t---- W-l-e- j-l-i- e-n t-x-? ----------------------- Willen jullie een taxi? 0
Ei vor să dea un telefon. Z-j ---len----a-----ef---re-. Z-- w----- g---- t----------- Z-j w-l-e- g-a-g t-l-f-n-r-n- ----------------------------- Zij willen graag telefoneren. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.