Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   id menginginkan sesuatu

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [tujuh puluh]

menginginkan sesuatu

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Indoneziană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? A----h -nda--n-in -er---k? A----- A--- i---- m------- A-a-a- A-d- i-g-n m-r-k-k- -------------------------- Apakah Anda ingin merokok? 0
Doriţi să dansaţi? A-akah--n-a--n-in b---a--a? A----- A--- i---- b-------- A-a-a- A-d- i-g-n b-r-a-s-? --------------------------- Apakah Anda ingin berdansa? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ap-k---A------g-- -er-a--- kaki? A----- A--- i---- b------- k---- A-a-a- A-d- i-g-n b-r-a-a- k-k-? -------------------------------- Apakah Anda ingin berjalan kaki? 0
Vreau să fumez. S--a i-gin--ero---. S--- i---- m------- S-y- i-g-n m-r-k-k- ------------------- Saya ingin merokok. 0
Vrei o ţigară? Apak-h--am----gin s----ang-r--o-? A----- k--- i---- s------- r----- A-a-a- k-m- i-g-n s-b-t-n- r-k-k- --------------------------------- Apakah kamu ingin sebatang rokok? 0
El vrea un foc. D-- ----n k---- api. D-- i---- k---- a--- D-a i-g-n k-r-k a-i- -------------------- Dia ingin korek api. 0
Doresc să beau ceva. Say---ngi- m--um--e--atu. S--- i---- m---- s------- S-y- i-g-n m-n-m s-s-a-u- ------------------------- Saya ingin minum sesuatu. 0
Doresc să mănânc ceva. Say- in--n-ma-a--se----u. S--- i---- m---- s------- S-y- i-g-n m-k-n s-s-a-u- ------------------------- Saya ingin makan sesuatu. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Sa-a--ngin-beris-ir---t. S--- i---- b------------ S-y- i-g-n b-r-s-i-a-a-. ------------------------ Saya ingin beristirahat. 0
Doresc să vă întreb ceva. Sa-- --gin m-na---kan ---u----k--ad- A---. S--- i---- m--------- s------ k----- A---- S-y- i-g-n m-n-n-a-a- s-s-a-u k-p-d- A-d-. ------------------------------------------ Saya ingin menanyakan sesuatu kepada Anda. 0
Doresc să vă rog ceva. S--- ---in-m-m---- s--ua-u k---d- A-d-. S--- i---- m------ s------ k----- A---- S-y- i-g-n m-m-n-a s-s-a-u k-p-d- A-d-. --------------------------------------- Saya ingin meminta sesuatu kepada Anda. 0
Doresc să vă invit la ceva. Sa-a-i-g-n --n----ang-An-a. S--- i---- m--------- A---- S-y- i-g-n m-n-u-d-n- A-d-. --------------------------- Saya ingin mengundang Anda. 0
Ce doriţi vă rog? Ap- y--g--nda---gi--an? A-- y--- A--- i-------- A-a y-n- A-d- i-g-n-a-? ----------------------- Apa yang Anda inginkan? 0
Doriţi o cafea? Ap-k-- -nda --g-----p-? A----- A--- i---- k---- A-a-a- A-d- i-g-n k-p-? ----------------------- Apakah Anda ingin kopi? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? A-a- An-a l---- -uka---h? A--- A--- l---- s--- t--- A-a- A-d- l-b-h s-k- t-h- ------------------------- Atau Anda lebih suka teh? 0
Vrem să mergem acasă. Kami-i-----pu-ang-ke-r--ah. K--- i---- p----- k- r----- K-m- i-g-n p-l-n- k- r-m-h- --------------------------- Kami ingin pulang ke rumah. 0
Vreţi un taxi? Kal--n--n-i- na-- ta---? K----- i---- n--- t----- K-l-a- i-g-n n-i- t-k-i- ------------------------ Kalian ingin naik taksi? 0
Ei vor să dea un telefon. Me-eka -ngi- m-nel-pon. M----- i---- m--------- M-r-k- i-g-n m-n-l-p-n- ----------------------- Mereka ingin menelepon. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.