Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   fr désirer qc.

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [soixante-dix]

désirer qc.

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Franceză Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? D-si------us--u-er-? D----------- f---- ? D-s-r-z-v-u- f-m-r ? -------------------- Désirez-vous fumer ? 0
Doriţi să dansaţi? Dé--rez-vou- da-s---? D----------- d----- ? D-s-r-z-v-u- d-n-e- ? --------------------- Désirez-vous danser ? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? D--i-e----us---us -r--e--r-? D----------- v--- p------- ? D-s-r-z-v-u- v-u- p-o-e-e- ? ---------------------------- Désirez-vous vous promener ? 0
Vreau să fumez. J---o--rais-f----. J- v------- f----- J- v-u-r-i- f-m-r- ------------------ Je voudrais fumer. 0
Vrei o ţigară? Ve----- u-e-ci--re--e-? V------ u-- c-------- ? V-u---u u-e c-g-r-t-e ? ----------------------- Veux-tu une cigarette ? 0
El vrea un foc. I--v----a-- du---u. I- v------- d- f--- I- v-u-r-i- d- f-u- ------------------- Il voudrait du feu. 0
Doresc să beau ceva. Je v-u-r-i- -o--- ---l-u- chos-. J- v------- b---- q------ c----- J- v-u-r-i- b-i-e q-e-q-e c-o-e- -------------------------------- Je voudrais boire quelque chose. 0
Doresc să mănânc ceva. Je-vo-d-ai- --nge----e---e c----. J- v------- m----- q------ c----- J- v-u-r-i- m-n-e- q-e-q-e c-o-e- --------------------------------- Je voudrais manger quelque chose. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Je-v-ud------e--e--s-r. J- v------- m- r------- J- v-u-r-i- m- r-p-s-r- ----------------------- Je voudrais me reposer. 0
Doresc să vă întreb ceva. J--v--d-ai--v--s-d-m-nd-r-----q-e -h-s-. J- v------- v--- d------- q------ c----- J- v-u-r-i- v-u- d-m-n-e- q-e-q-e c-o-e- ---------------------------------------- Je voudrais vous demander quelque chose. 0
Doresc să vă rog ceva. Je vo--ra---vo-- d------r----lq-e---os-. J- v------- v--- d------- q------ c----- J- v-u-r-i- v-u- d-m-n-e- q-e-q-e c-o-e- ---------------------------------------- Je voudrais vous demander quelque chose. 0
Doresc să vă invit la ceva. Je--o-drai--v-us-inv-t-r-à q---qu--ch-se. J- v------- v--- i------ à q------ c----- J- v-u-r-i- v-u- i-v-t-r à q-e-q-e c-o-e- ----------------------------------------- Je voudrais vous inviter à quelque chose. 0
Ce doriţi vă rog? Q-----si-ez--ous,-s’il ---s -l-î- ? Q-- d------------ s--- v--- p---- ? Q-e d-s-r-z-v-u-, s-i- v-u- p-a-t ? ----------------------------------- Que désirez-vous, s’il vous plaît ? 0
Doriţi o cafea? Désire---o---u------ ? D----------- u- c--- ? D-s-r-z-v-u- u- c-f- ? ---------------------- Désirez-vous un café ? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O- -ré-é-----ou---n--h--? O- p------------ u- t-- ? O- p-é-é-e---o-s u- t-é ? ------------------------- Ou préférez-vous un thé ? 0
Vrem să mergem acasă. No-s-v-udri-n- -l----- l--m-ison. N--- v-------- a---- à l- m------ N-u- v-u-r-o-s a-l-r à l- m-i-o-. --------------------------------- Nous voudrions aller à la maison. 0
Vreţi un taxi? Dé-i-e---o-- --en-re ---t-x- ? D----------- p------ u- t--- ? D-s-r-z-v-u- p-e-d-e u- t-x- ? ------------------------------ Désirez-vous prendre un taxi ? 0
Ei vor să dea un telefon. I-s vo---a-en- -éléphoner. I-- v--------- t---------- I-s v-u-r-i-n- t-l-p-o-e-. -------------------------- Ils voudraient téléphoner. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.