Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   th คำถาม – อดีตกาล 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [แปดสิบหก]

bhæ̀t-sìp-hòk

คำถาม – อดีตกาล 2

[kam-tǎm-à-dèet-gan]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Thailandeză Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? คุณ-ด-ผ---น็--ท-ส----น? ค---------------------- ค-ณ-ด-ผ-ก-น-ค-ท-ส-น-ห-? ----------------------- คุณได้ผูกเน็คไทเส้นไหน? 0
k-on--a---p-̀ok---́--t---s--n----i k--------------------------------- k-o---a-i-p-̀-k-n-́---a---e-n-n-̌- ---------------------------------- koon-dâi-pòok-nék-tai-sên-nǎi
Ce maşină ai cumpărat? คุณ--้-ื--รถ-ั-ไ--? ค------------------ ค-ณ-ด-ซ-้-ร-ค-น-ห-? ------------------- คุณได้ซื้อรถคันไหน? 0
ko------i----u------k-n-nǎi k--------------------------- k-o---a-i-s-́---o-t-k-n-n-̌- ---------------------------- koon-dâi-séu-rót-kan-nǎi
La ce revistă te-ai abonat? ค---ด้ร------ส-อ-ิม-์----ไหน? ค---------------------------- ค-ณ-ด-ร-บ-น-ง-ื-พ-ม-์-บ-บ-ห-? ----------------------------- คุณได้รับหนังสือพิมพ์ฉบับไหน? 0
k----da-i-rá------g------pim-c--̀--a---nǎi k------------------------------------------- k-o---a-i-r-́---a-n---e-u-p-m-c-a---a-p-n-̌- -------------------------------------------- koon-dâi-ráp-nǎng-sěu-pim-chà-bàp-nǎi
Pe cine aţi văzut? คุณ---เห-นใคร? ค------------- ค-ณ-ด-เ-็-ใ-ร- -------------- คุณได้เห็นใคร? 0
koon----i---̌n--rai k------------------ k-o---a-i-h-̌---r-i ------------------- koon-dâi-hěn-krai
Cu cine v-aţi întâlnit? ค-ณ--้-บใ--? ค----------- ค-ณ-ด-พ-ใ-ร- ------------ คุณได้พบใคร? 0
ko--------pó---r-i k------------------ k-o---a-i-p-́---r-i ------------------- koon-dâi-póp-krai
Pe cine aţi recunoscut? ค-ณได-ทำค-าม--้---กับ-คร? ค------------------------ ค-ณ-ด-ท-ค-า-ร-้-ั-ก-บ-ค-? ------------------------- คุณได้ทำความรู้จักกับใคร? 0
ko-n-d----t-m--wa--ró---àk-gàp-k-ai k------------------------------------- k-o---a-i-t-m-k-a---o-o-j-̀---a-p-k-a- -------------------------------------- koon-dâi-tam-kwam-róo-jàk-gàp-krai
Când v-aţi trezit? ค--ต---นอน-ี่-มง? ค---------------- ค-ณ-ื-น-อ-ก-่-ม-? ----------------- คุณตื่นนอนกี่โมง? 0
ko---d-------a----e---m--g k------------------------- k-o---h-̀-n-n-w---e-e-m-n- -------------------------- koon-dhèun-nawn-gèe-mong
Când aţi început? คุณเ---ม---งแ--เม-่-ไ-? ค---------------------- ค-ณ-ร-่-ต-้-แ-่-ม-่-ไ-? ----------------------- คุณเริ่มตั้งแต่เมื่อไร? 0
koo---e--̶----âng------me-u---ai k-------------------------------- k-o---e-r-m-d-a-n---h-̀-m-̂-a-r-i --------------------------------- koon-rêr̶m-dhâng-dhæ̀-mêua-rai
Când v-aţi oprit? คุ-เ---จ-ั้--ต่-ม-่อไ-? ค---------------------- ค-ณ-ส-็-ต-้-แ-่-ม-่-ไ-? ----------------------- คุณเสร็จตั้งแต่เมื่อไร? 0
k-----a---e---dh-̂ng-dhæ--me-ua-rai k---------------------------------- k-o---a---e-t-d-a-n---h-̀-m-̂-a-r-i ----------------------------------- koon-sà-rèt-dhâng-dhæ̀-mêua-rai
De ce v-aţi trezit? ท-ไ-คุ-ถ-ง------น? ท----------------- ท-ไ-ค-ณ-ึ-ต-่-น-น- ------------------ ทำไมคุณถึงตื่นนอน? 0
ta-------oon-těu-g--h-̀-n-n--n t------------------------------ t-m-m-i-k-o---e-u-g-d-e-u---a-n ------------------------------- tam-mai-koon-těung-dhèun-nawn
De ce aţi devenit profesor? ท--ม-ุณถ-งเ-็-ค--? ท----------------- ท-ไ-ค-ณ-ึ-เ-็-ค-ู- ------------------ ทำไมคุณถึงเป็นครู? 0
ta----i-ko---te-u-----en-k--o t---------------------------- t-m-m-i-k-o---e-u-g-b-e---r-o ----------------------------- tam-mai-koon-těung-bhen-kroo
De ce aţi luat un taxi? ทำไม--ณ-ึงน----ถ----ซี่? ท----------------------- ท-ไ-ค-ณ-ึ-น-่-ร-แ-็-ซ-่- ------------------------ ทำไมคุณถึงนั่งรถแท็กซี่? 0
tam-m---ko---t-̌ung--â-g-ró--tǽk-sêe t--------------------------------------- t-m-m-i-k-o---e-u-g-n-̂-g-r-́---æ-k-s-̂- ---------------------------------------- tam-mai-koon-těung-nâng-rót-tǽk-sêe
De unde aţi venit? ค--------ี่-ห-? ค-------------- ค-ณ-า-า-ท-่-ห-? --------------- คุณมาจากที่ไหน? 0
koon-ma-j-̀k---̂e---̌i k--------------------- k-o---a-j-̀---e-e-n-̌- ---------------------- koon-ma-jàk-têe-nǎi
Unde aţi mers? คุ-ไ---น--? ค---------- ค-ณ-ป-ห-ม-? ----------- คุณไปไหนมา? 0
ko----h-i-n-̌---a k---------------- k-o---h-i-n-̌---a ----------------- koon-bhai-nǎi-ma
Unde aţi fost? คุ-ไ-อยู-ท---หน-า? ค----------------- ค-ณ-ป-ย-่-ี-ไ-น-า- ------------------ คุณไปอยู่ที่ไหนมา? 0
koon-b----a----̂o-têe--ǎi-ma k----------------------------- k-o---h-i-a---o-o-t-̂---a-i-m- ------------------------------ koon-bhai-à-yôo-têe-nǎi-ma
Cui i-ai ajutat? คุณไ-ช่วย-คร--? ค-------------- ค-ณ-ป-่-ย-ค-ม-? --------------- คุณไปช่วยใครมา? 0
koo--bhai-c-û-y-k--i--a k----------------------- k-o---h-i-c-u-a---r-i-m- ------------------------ koon-bhai-chûay-krai-ma
Cui i-ai scris? คุ--ด--้-ขี-น----คร? ค------------------- ค-ณ-ด-้-เ-ี-น-ึ-ใ-ร- -------------------- คุณได้้้เขียนถึงใคร? 0
k-- -ĭ-n -ĕu---krai k-- k--- t---- k--- k-n k-a- t-u-g k-a- ------------------- kun kĭan tĕung krai
Cui i-ai răspuns? ค-ณ--้ตอบใ--? ค------------ ค-ณ-ด-ต-บ-ค-? ------------- คุณได้ตอบใคร? 0
k----dâ---h------r-i k-------------------- k-o---a-i-d-a-w---r-i --------------------- koon-dâi-dhàwp-krai

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.