Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   he ‫שמות תואר 1‬

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

‫78 [שבעים ושמונה]‬

78 [shiv\'im ushmoneh]

‫שמות תואר 1‬

[shmot to'ar 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
o femeie bătrână ‫א--- -קנ-‬ ‫____ ז____ ‫-י-ה ז-נ-‬ ----------- ‫אישה זקנה‬ 0
i--ah-z-e--h i____ z_____ i-h-h z-e-a- ------------ ishah zqenah
o femeie grasă ‫---ה-ש--ה‬ ‫____ ש____ ‫-י-ה ש-נ-‬ ----------- ‫אישה שמנה‬ 0
i---- -hme--h i____ s______ i-h-h s-m-n-h ------------- ishah shmenah
o femeie curioasă ‫א--- -ק-נית‬ ‫____ ס______ ‫-י-ה ס-ר-י-‬ ------------- ‫אישה סקרנית‬ 0
i--a--saq----t i____ s_______ i-h-h s-q-a-i- -------------- ishah saqranit
o maşină nouă ‫מ--נ-ת ---ה‬ ‫______ ח____ ‫-כ-נ-ת ח-ש-‬ ------------- ‫מכונית חדשה‬ 0
m-kho-----a-a--ah m_______ x_______ m-k-o-i- x-d-s-a- ----------------- mekhonit xadashah
o maşină rapidă ‫--ונ-ת--ה---‬ ‫______ מ_____ ‫-כ-נ-ת מ-י-ה- -------------- ‫מכונית מהירה‬ 0
mekh-n---m-hi-ah m_______ m______ m-k-o-i- m-h-r-h ---------------- mekhonit mehirah
o maşină comodă ‫-כו-י- -וח-‬ ‫______ נ____ ‫-כ-נ-ת נ-ח-‬ ------------- ‫מכונית נוחה‬ 0
m-k------n---h m_______ n____ m-k-o-i- n-x-h -------------- mekhonit noxah
o rochie albastră ‫-מל---חול-‬ ‫____ כ_____ ‫-מ-ה כ-ו-ה- ------------ ‫שמלה כחולה‬ 0
ss-m-ah-k--lah s______ k_____ s-i-l-h k-u-a- -------------- ssimlah kxulah
o rochie roşie ‫---- אד-מה‬ ‫____ א_____ ‫-מ-ה א-ו-ה- ------------ ‫שמלה אדומה‬ 0
s--mla- a---ah s______ a_____ s-i-l-h a-u-a- -------------- ssimlah adumah
o rochie verde ‫--לה---ו--‬ ‫____ י_____ ‫-מ-ה י-ו-ה- ------------ ‫שמלה ירוקה‬ 0
ss-m--h---r---h s______ y______ s-i-l-h y-r-q-h --------------- ssimlah yeruqah
o poşetă neagră ‫--- ש--ר‬ ‫___ ש____ ‫-י- ש-ו-‬ ---------- ‫תיק שחור‬ 0
ti- s-ax-r t__ s_____ t-q s-a-o- ---------- tiq shaxor
o poşetă maro ‫-י-----‬ ‫___ ח___ ‫-י- ח-ם- --------- ‫תיק חום‬ 0
ti- --m t__ x__ t-q x-m ------- tiq xum
o poşetă albă ‫תיק לב-‬ ‫___ ל___ ‫-י- ל-ן- --------- ‫תיק לבן‬ 0
t---l-van t__ l____ t-q l-v-n --------- tiq lavan
oameni drăguţi ‫א-שי- נחמ---‬ ‫_____ נ______ ‫-נ-י- נ-מ-י-‬ -------------- ‫אנשים נחמדים‬ 0
an---i- ---ma-im a______ n_______ a-a-h-m n-x-a-i- ---------------- anashim nexmadim
oameni politicoşi ‫אנשים-מנו-ס-ם‬ ‫_____ מ_______ ‫-נ-י- מ-ו-ס-ם- --------------- ‫אנשים מנומסים‬ 0
ana-him -enumasim a______ m________ a-a-h-m m-n-m-s-m ----------------- anashim menumasim
oameni interesanţi ‫-נ--ם מ-נ-ינ--‬ ‫_____ מ________ ‫-נ-י- מ-נ-י-י-‬ ---------------- ‫אנשים מעניינים‬ 0
a----im--e-a-i-n-m a______ m_________ a-a-h-m m-'-n-e-i- ------------------ anashim me'anienim
copii drăguţi ‫-ל----טובי-‬ ‫_____ ט_____ ‫-ל-י- ט-ב-ם- ------------- ‫ילדים טובים‬ 0
y--adi---ovim y______ t____ y-l-d-m t-v-m ------------- yeladim tovim
copii obraznici ‫-לד-ם-חצו-י-‬ ‫_____ ח______ ‫-ל-י- ח-ו-י-‬ -------------- ‫ילדים חצופים‬ 0
y-l-d-m -----fim y______ x_______ y-l-d-m x-t-u-i- ---------------- yeladim xatsufim
copii cuminţi ‫ילדי- מנומס-ם‬ ‫_____ מ_______ ‫-ל-י- מ-ו-ס-ם- --------------- ‫ילדים מנומסים‬ 0
yel--i- -e-u-a--m y______ m________ y-l-d-m m-n-m-s-m ----------------- yeladim menumasim

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....