Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   he ‫שמות תואר 1‬

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

‫78 [שבעים ושמונה]‬

78 [shiv\'im ushmoneh]

‫שמות תואר 1‬

[shmot to'ar 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
o femeie bătrână ‫אי-----נ-‬ ‫---- ז---- ‫-י-ה ז-נ-‬ ----------- ‫אישה זקנה‬ 0
is----z-e-ah i---- z----- i-h-h z-e-a- ------------ ishah zqenah
o femeie grasă ‫אי------ה‬ ‫---- ש---- ‫-י-ה ש-נ-‬ ----------- ‫אישה שמנה‬ 0
i--a--sh-enah i---- s------ i-h-h s-m-n-h ------------- ishah shmenah
o femeie curioasă ‫אישה סק---ת‬ ‫---- ס------ ‫-י-ה ס-ר-י-‬ ------------- ‫אישה סקרנית‬ 0
is--h sa----it i---- s------- i-h-h s-q-a-i- -------------- ishah saqranit
o maşină nouă ‫מכו-ית ---ה‬ ‫------ ח---- ‫-כ-נ-ת ח-ש-‬ ------------- ‫מכונית חדשה‬ 0
mek---it xada-hah m------- x------- m-k-o-i- x-d-s-a- ----------------- mekhonit xadashah
o maşină rapidă ‫--ו-י----ירה‬ ‫------ מ----- ‫-כ-נ-ת מ-י-ה- -------------- ‫מכונית מהירה‬ 0
m--h-nit --h--ah m------- m------ m-k-o-i- m-h-r-h ---------------- mekhonit mehirah
o maşină comodă ‫מכו--ת נ--ה‬ ‫------ נ---- ‫-כ-נ-ת נ-ח-‬ ------------- ‫מכונית נוחה‬ 0
me-honi--n-xah m------- n---- m-k-o-i- n-x-h -------------- mekhonit noxah
o rochie albastră ‫------ח--ה‬ ‫---- כ----- ‫-מ-ה כ-ו-ה- ------------ ‫שמלה כחולה‬ 0
ssi-la---x-lah s------ k----- s-i-l-h k-u-a- -------------- ssimlah kxulah
o rochie roşie ‫---- ----ה‬ ‫---- א----- ‫-מ-ה א-ו-ה- ------------ ‫שמלה אדומה‬ 0
ssi-lah ad-mah s------ a----- s-i-l-h a-u-a- -------------- ssimlah adumah
o rochie verde ‫שמ-- --ו--‬ ‫---- י----- ‫-מ-ה י-ו-ה- ------------ ‫שמלה ירוקה‬ 0
ss--lah----u--h s------ y------ s-i-l-h y-r-q-h --------------- ssimlah yeruqah
o poşetă neagră ‫-יק-ש--ר‬ ‫--- ש---- ‫-י- ש-ו-‬ ---------- ‫תיק שחור‬ 0
t-q --a--r t-- s----- t-q s-a-o- ---------- tiq shaxor
o poşetă maro ‫--ק--ו-‬ ‫--- ח--- ‫-י- ח-ם- --------- ‫תיק חום‬ 0
t-- --m t-- x-- t-q x-m ------- tiq xum
o poşetă albă ‫--ק לב-‬ ‫--- ל--- ‫-י- ל-ן- --------- ‫תיק לבן‬ 0
t-q--avan t-- l---- t-q l-v-n --------- tiq lavan
oameni drăguţi ‫----ם --מדים‬ ‫----- נ------ ‫-נ-י- נ-מ-י-‬ -------------- ‫אנשים נחמדים‬ 0
a----im nexm-dim a------ n------- a-a-h-m n-x-a-i- ---------------- anashim nexmadim
oameni politicoşi ‫א-שי---נ-מסים‬ ‫----- מ------- ‫-נ-י- מ-ו-ס-ם- --------------- ‫אנשים מנומסים‬ 0
a-a-----menu-a-im a------ m-------- a-a-h-m m-n-m-s-m ----------------- anashim menumasim
oameni interesanţi ‫--שי------י-ים‬ ‫----- מ-------- ‫-נ-י- מ-נ-י-י-‬ ---------------- ‫אנשים מעניינים‬ 0
a-a---m m---n--nim a------ m--------- a-a-h-m m-'-n-e-i- ------------------ anashim me'anienim
copii drăguţi ‫----ם----י-‬ ‫----- ט----- ‫-ל-י- ט-ב-ם- ------------- ‫ילדים טובים‬ 0
y-l-d-- -o--m y------ t---- y-l-d-m t-v-m ------------- yeladim tovim
copii obraznici ‫---ים -צ--י-‬ ‫----- ח------ ‫-ל-י- ח-ו-י-‬ -------------- ‫ילדים חצופים‬ 0
yel--i---at--f-m y------ x------- y-l-d-m x-t-u-i- ---------------- yeladim xatsufim
copii cuminţi ‫יל--ם ----ס-ם‬ ‫----- מ------- ‫-ל-י- מ-ו-ס-ם- --------------- ‫ילדים מנומסים‬ 0
y-l---m-menumas-m y------ m-------- y-l-d-m m-n-m-s-m ----------------- yeladim menumasim

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....