Dicționar de expresii

ro Muncă   »   tr Çalışmak

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [elli beş]

Çalışmak

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Turcă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Me-le- --a--k--- -ap-y---un--? Meslek olarak ne yapıyorsunuz? M-s-e- o-a-a- n- y-p-y-r-u-u-? ------------------------------ Meslek olarak ne yapıyorsunuz? 0
Soţul meu este de profesie medic. K---m d--t-r. Kocam doktor. K-c-m d-k-o-. ------------- Kocam doktor. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. B-n yar-m --n--emşir- o--r-- çalı-ıyo---. Ben yarım gün hemşire olarak çalışıyorum. B-n y-r-m g-n h-m-i-e o-a-a- ç-l-ş-y-r-m- ----------------------------------------- Ben yarım gün hemşire olarak çalışıyorum. 0
În curând vom primi pensie. Y-k-n-a --e--i--lac-ğız. Yakında emekli olacağız. Y-k-n-a e-e-l- o-a-a-ı-. ------------------------ Yakında emekli olacağız. 0
Dar impozitele sunt mari. Ama--e-g-ler-y-ks--. Ama vergiler yüksek. A-a v-r-i-e- y-k-e-. -------------------- Ama vergiler yüksek. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. V--h-s--l-- ------as--yüksek. Ve hastalık sigortası yüksek. V- h-s-a-ı- s-g-r-a-ı y-k-e-. ----------------------------- Ve hastalık sigortası yüksek. 0
Ce vrei să devii odată? N- --m---i-tiyors-n? Ne olmak istiyorsun? N- o-m-k i-t-y-r-u-? -------------------- Ne olmak istiyorsun? 0
Vreau să devin inginer. M-h-n--- o-mak--st---ru-. Mühendis olmak istiyorum. M-h-n-i- o-m-k i-t-y-r-m- ------------------------- Mühendis olmak istiyorum. 0
Vreau să studiez la universitate. Ü-iv-r-it-d---kumak-i---y----. Üniversitede okumak istiyorum. Ü-i-e-s-t-d- o-u-a- i-t-y-r-m- ------------------------------ Üniversitede okumak istiyorum. 0
Eu sunt practicant. Be- sta-ye-i-. Ben stajyerim. B-n s-a-y-r-m- -------------- Ben stajyerim. 0
Nu câştig mult. Fa--a -a--nm--oru-. Fazla kazanmıyorum. F-z-a k-z-n-ı-o-u-. ------------------- Fazla kazanmıyorum. 0
Fac practică în străinătate. Y-r- ----nda -taj --pı-o-u-. Yurt dışında staj yapıyorum. Y-r- d-ş-n-a s-a- y-p-y-r-m- ---------------------------- Yurt dışında staj yapıyorum. 0
Acesta este şeful meu. B--b---m ---im. Bu benim şefim. B- b-n-m ş-f-m- --------------- Bu benim şefim. 0
Am colegi drăguţi. Hoş ark--aşl--ı--v--. Hoş arkadaşlarım var. H-ş a-k-d-ş-a-ı- v-r- --------------------- Hoş arkadaşlarım var. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Ö--en---- ----kan-ine --di---u-. Öğlenleri hep kantine gidiyoruz. Ö-l-n-e-i h-p k-n-i-e g-d-y-r-z- -------------------------------- Öğlenleri hep kantine gidiyoruz. 0
Caut un post. İş ar-yorum. İş arıyorum. İ- a-ı-o-u-. ------------ İş arıyorum. 0
Sunt deja de un an şomer. B-- yıl----iş--z-m. Bir yıldır işsizim. B-r y-l-ı- i-s-z-m- ------------------- Bir yıldır işsizim. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. B- ü-k--- ç-k -şs-- ---. Bu ülkede çok işsiz var. B- ü-k-d- ç-k i-s-z v-r- ------------------------ Bu ülkede çok işsiz var. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?