Dicționar de expresii

ro Muncă   »   he ‫לעבוד‬

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

‫55 [חמישים וחמש]‬

55 [xamishim w\'xamesh]

‫לעבוד‬

[la'avod]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? ‫--ה--ת-/-- עו---/ ת?‬ ‫--- א- / ה ע--- / ת-- ‫-מ- א- / ה ע-ב- / ת-‬ ---------------------- ‫במה את / ה עובד / ת?‬ 0
b-m-h-at--/---ove-/o-e--t? b---- a------ o----------- b-m-h a-a-/-t o-e-/-v-d-t- -------------------------- bameh atah/at oved/ovedet?
Soţul meu este de profesie medic. ‫---- רופ--‬ ‫---- ר----- ‫-ע-י ר-פ-.- ------------ ‫בעלי רופא.‬ 0
ba-al---o-e. b----- r---- b-'-l- r-f-. ------------ ba'ali rofe.
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. ‫א---ע-בדת ----- ב-צי----ה-‬ ‫--- ע---- כ---- ב--- מ----- ‫-נ- ע-ב-ת כ-ח-ת ב-צ- מ-ר-.- ---------------------------- ‫אני עובדת כאחות בחצי משרה.‬ 0
ani o---et--'a-o---exat----i-s-a-. a-- o----- k----- b------ m------- a-i o-e-e- k-a-o- b-x-t-i m-s-r-h- ---------------------------------- ani ovedet k'axot bexatsi missrah.
În curând vom primi pensie. ‫ב---ב--צא --מל-ות.‬ ‫----- נ-- ל-------- ‫-ק-ו- נ-א ל-מ-א-ת-‬ -------------------- ‫בקרוב נצא לגמלאות.‬ 0
b'q---v---tse-legim-a'--. b------ n---- l---------- b-q-r-v n-t-e l-g-m-a-o-. ------------------------- b'qarov netse legimla'ot.
Dar impozitele sunt mari. ‫א-ל-ה----- ג--הי-.‬ ‫--- ה----- ג------- ‫-ב- ה-י-י- ג-ו-י-.- -------------------- ‫אבל המיסים גבוהים.‬ 0
a--l h---s----v-h-m. a--- h------ g------ a-a- h-m-s-m g-o-i-. -------------------- aval hamisim gvohim.
Şi asigurarea medicală este scumpă. ‫---י-וח ה--ו---י---‬ ‫------- ה----- י---- ‫-ה-י-ו- ה-פ-א- י-ר-‬ --------------------- ‫והביטוח הרפואי יקר.‬ 0
w'----tu-- -ar--u'--y---r. w--------- h------- y----- w-h-b-t-a- h-r-f-'- y-q-r- -------------------------- w'habituax harefu'i yaqar.
Ce vrei să devii odată? ‫-מה--רצה /-י -עבוד--ע----‬ ‫--- ת--- / י ל---- ב------ ‫-מ- ת-צ- / י ל-ב-ד ב-ת-ד-‬ --------------------------- ‫במה תרצה / י לעבוד בעתיד?‬ 0
v--eh------e---i--si--a--vod b'at-d? v---- t------------- l------ b------ v-m-h t-r-s-h-t-r-s- l-'-v-d b-a-i-? ------------------------------------ vameh tirtseh/tirtsi la'avod b'atid?
Vreau să devin inginer. ‫א-- -ו-- ---ו- -ה-------.‬ ‫--- ר--- ל---- מ---- / ת-- ‫-נ- ר-צ- ל-י-ת מ-נ-ס / ת-‬ --------------------------- ‫אני רוצה להיות מהנדס / ת.‬ 0
a-i --t---/-otsa- --h-------a-d---m-------et. a-- r------------ l----- m------------------- a-i r-t-e-/-o-s-h l-h-o- m-h-n-e-/-e-a-d-s-t- --------------------------------------------- ani rotseh/rotsah lihiot mehandes/mehandeset.
Vreau să studiez la universitate. ‫-נ-------לל-וד באו-יב-ס-טה-‬ ‫--- ר--- ל---- ב------------ ‫-נ- ר-צ- ל-מ-ד ב-ו-י-ר-י-ה-‬ ----------------------------- ‫אני רוצה ללמוד באוניברסיטה.‬ 0
an- --t--h/r-ts-h----mo--b-'un----si-ah. a-- r------------ l----- b-------------- a-i r-t-e-/-o-s-h l-l-o- b-'-n-v-r-i-a-. ---------------------------------------- ani rotseh/rotsah lilmod ba'universitah.
Eu sunt practicant. ‫-ני-מ--ח--‬ ‫--- מ------ ‫-נ- מ-מ-ה-‬ ------------ ‫אני מתמחה.‬ 0
ani-m-tm--e--mitma--h. a-- m----------------- a-i m-t-a-e-/-i-m-x-h- ---------------------- ani mitmaxeh/mitmaxah.
Nu câştig mult. ‫-ני -- מ-ו--ח --ה -----‬ ‫--- ל- מ----- / ה ה----- ‫-נ- ל- מ-ו-י- / ה ה-ב-.- ------------------------- ‫אני לא מרוויח / ה הרבה.‬ 0
an-----m---i-x-m-r--xah --rbe-. a-- l- m--------------- h------ a-i l- m-r-i-x-m-r-i-a- h-r-e-. ------------------------------- ani lo marwiax/marwixah harbeh.
Fac practică în străinătate. ‫--י-ע----התמ-ו- --ו--‬ ‫--- ע--- ה----- ב----- ‫-נ- ע-ש- ה-מ-ו- ב-ו-.- ----------------------- ‫אני עושה התמחות בחול.‬ 0
ani osse-/ossa----t---ut--’xu-. a-- o---------- h------- b----- a-i o-s-h-o-s-h h-t-a-u- b-x-l- ------------------------------- ani osseh/ossah hitmaxut b’xul.
Acesta este şeful meu. ‫-ה-ה---ל --י-‬ ‫-- ה---- ש---- ‫-ה ה-נ-ל ש-י-‬ --------------- ‫זה המנהל שלי.‬ 0
z----a--n--e-----l-. z-- h-------- s----- z-h h-m-n-h-l s-e-i- -------------------- zeh hamenahel sheli.
Am colegi drăguţi. ‫י--ל- קו--ו- נ-מ-ים-‬ ‫-- ל- ק----- נ------- ‫-ש ל- ק-ל-ו- נ-מ-י-.- ---------------------- ‫יש לי קולגות נחמדים.‬ 0
ye-h ---q--e-o--n-xma---. y--- l- q------ n-------- y-s- l- q-l-g-t n-x-a-i-. ------------------------- yesh li qolegot nexmadim.
La prânz mergem întotdeauna la cantină. ‫-נ-נו -מי- -ו-לים -הריים במ-נ-ן.‬ ‫----- ת--- א----- צ----- ב------- ‫-נ-נ- ת-י- א-כ-י- צ-ר-י- ב-ז-ו-.- ---------------------------------- ‫אנחנו תמיד אוכלים צהריים במזנון.‬ 0
an-x-----m-- ok-li--t-o-o-a-m-b-mizn--. a----- t---- o----- t-------- b-------- a-a-n- t-m-d o-h-i- t-o-o-a-m b-m-z-o-. --------------------------------------- anaxnu tamid okhlim tsohoraim bamiznon.
Caut un post. ‫--- מחפ--/ ת--בו--.‬ ‫--- מ--- / ת ע------ ‫-נ- מ-פ- / ת ע-ו-ה-‬ --------------------- ‫אני מחפש / ת עבודה.‬ 0
ani me-apes-/-e-apesse- -vodah. a-- m------------------ a------ a-i m-x-p-s-/-e-a-e-s-t a-o-a-. ------------------------------- ani mexapess/mexapesset avodah.
Sunt deja de un an şomer. ‫--י מו-טל - ת -בר שנ-.‬ ‫--- מ---- / ת כ-- ש---- ‫-נ- מ-ב-ל / ת כ-ר ש-ה-‬ ------------------------ ‫אני מובטל / ת כבר שנה.‬ 0
an- -uv-al-muv-el-----a- -----h. a-- m-------------- k--- s------ a-i m-v-a-/-u-t-l-t k-a- s-a-a-. -------------------------------- ani muvtal/muvtelet kvar shanah.
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. ‫יש-ה-ב- -ד- ---טלים באר--‬ ‫-- ה--- מ-- מ------ ב----- ‫-ש ה-ב- מ-י מ-ב-ל-ם ב-ר-.- --------------------------- ‫יש הרבה מדי מובטלים בארץ.‬ 0
y--h---r-eh -ida--mu--al----a---e--. y--- h----- m---- m------- b-------- y-s- h-r-e- m-d-y m-v-a-i- b-'-r-t-. ------------------------------------ yesh harbeh miday muvtalim ba'arets.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?