Dicționar de expresii

ro Muncă   »   sk Práca

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [päťdesiatpäť]

Práca

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? A-é---te--o--la-ie? A-- m--- p--------- A-é m-t- p-v-l-n-e- ------------------- Aké máte povolanie? 0
Soţul meu este de profesie medic. M-- m-ž--e--o---an-m l-ká-. M-- m-- j- p-------- l----- M-j m-ž j- p-v-l-n-m l-k-r- --------------------------- Môj muž je povolaním lekár. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. P-ac-j----ko zd-a---n- se---a -a po--vi------äz-k. P------- a-- z-------- s----- n- p-------- ú------ P-a-u-e- a-o z-r-v-t-á s-s-r- n- p-l-v-č-ý ú-ä-o-. -------------------------------------------------- Pracujem ako zdravotná sestra na polovičný úväzok. 0
În curând vom primi pensie. Č--k-ro-dosta--me d-cho-o-. Č------ d-------- d-------- Č-s-o-o d-s-a-e-e d-c-o-o-. --------------------------- Čoskoro dostaneme dôchodok. 0
Dar impozitele sunt mari. Al---a----- vys-ké. A-- d--- s- v------ A-e d-n- s- v-s-k-. ------------------- Ale dane sú vysoké. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. A--dr-v---é-poi-tenie -e ---oké. A z-------- p-------- j- v------ A z-r-v-t-é p-i-t-n-e j- v-s-k-. -------------------------------- A zdravotné poistenie je vysoké. 0
Ce vrei să devii odată? Č----y si-ra- -hcel byť? Č-- b- s- r-- c---- b--- Č-m b- s- r-z c-c-l b-ť- ------------------------ Čím by si raz chcel byť? 0
Vreau să devin inginer. Chc----y-s-- b-- inžinierom. C---- b- s-- b-- i---------- C-c-l b- s-m b-ť i-ž-n-e-o-. ---------------------------- Chcel by som byť inžinierom. 0
Vreau să studiez la universitate. Ch-em š-u-o-------unive--it-. C---- š------- n- u---------- C-c-m š-u-o-a- n- u-i-e-z-t-. ----------------------------- Chcem študovať na univerzite. 0
Eu sunt practicant. S-m-pr--ti-a-t. S-- p---------- S-m p-a-t-k-n-. --------------- Som praktikant. 0
Nu câştig mult. N-z-r-b-m--eľa. N-------- v---- N-z-r-b-m v-ľ-. --------------- Nezarábam veľa. 0
Fac practică în străinătate. P-a-ujem-v zahra-i-í. P------- v z--------- P-a-u-e- v z-h-a-i-í- --------------------- Praxujem v zahraničí. 0
Acesta este şeful meu. To-o -e--ô- -é-. T--- j- m-- š--- T-t- j- m-j š-f- ---------------- Toto je môj šéf. 0
Am colegi drăguţi. Mám milý-- -o-e-ov. M-- m----- k------- M-m m-l-c- k-l-g-v- ------------------- Mám milých kolegov. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Na--lud-ie-i--me vž---do -edá-n-. N--------- i---- v--- d- j------- N-p-l-d-i- i-e-e v-d- d- j-d-l-e- --------------------------------- Napoludnie ideme vždy do jedálne. 0
Caut un post. H-a--- --á--. H----- p----- H-a-á- p-á-u- ------------- Hľadám prácu. 0
Sunt deja de un an şomer. Už-r---som -e--mest-a--. U- r-- s-- n------------ U- r-k s-m n-z-m-s-n-n-. ------------------------ Už rok som nezamestnaný. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. V -ejt---r---n--j---eľ-i--eľ---e-a--s--a-ýc-. V t---- k------ j- v---- v--- n-------------- V t-j-o k-a-i-e j- v-ľ-i v-ľ- n-z-m-s-n-n-c-. --------------------------------------------- V tejto krajine je veľmi veľa nezamestnaných. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?