Dicționar de expresii

ro Muncă   »   sk Práca

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [päťdesiatpäť]

Práca

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Aké-m--- --v--an--? A__ m___ p_________ A-é m-t- p-v-l-n-e- ------------------- Aké máte povolanie? 0
Soţul meu este de profesie medic. Mô- muž----p-vol--ím----ár. M__ m__ j_ p________ l_____ M-j m-ž j- p-v-l-n-m l-k-r- --------------------------- Môj muž je povolaním lekár. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Pr--uj-m a-o-z----ot-á--e-tra -a-p-lo---n- úv--ok. P_______ a__ z________ s_____ n_ p________ ú______ P-a-u-e- a-o z-r-v-t-á s-s-r- n- p-l-v-č-ý ú-ä-o-. -------------------------------------------------- Pracujem ako zdravotná sestra na polovičný úväzok. 0
În curând vom primi pensie. Č-sk-r--dos--n-m--dô--od-k. Č______ d________ d________ Č-s-o-o d-s-a-e-e d-c-o-o-. --------------------------- Čoskoro dostaneme dôchodok. 0
Dar impozitele sunt mari. A---d-n--s- v--o--. A__ d___ s_ v______ A-e d-n- s- v-s-k-. ------------------- Ale dane sú vysoké. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. A -dr-v-tn- --i-t---e-----y-oké. A z________ p________ j_ v______ A z-r-v-t-é p-i-t-n-e j- v-s-k-. -------------------------------- A zdravotné poistenie je vysoké. 0
Ce vrei să devii odată? Čím -y -- -a- -hc-- byť? Č__ b_ s_ r__ c____ b___ Č-m b- s- r-z c-c-l b-ť- ------------------------ Čím by si raz chcel byť? 0
Vreau să devin inginer. Chc-l-b---om-b-- i--inie--m. C____ b_ s__ b__ i__________ C-c-l b- s-m b-ť i-ž-n-e-o-. ---------------------------- Chcel by som byť inžinierom. 0
Vreau să studiez la universitate. C-ce---tudovať-n---n-ver-i-e. C____ š_______ n_ u__________ C-c-m š-u-o-a- n- u-i-e-z-t-. ----------------------------- Chcem študovať na univerzite. 0
Eu sunt practicant. S-- pra---k-n-. S__ p__________ S-m p-a-t-k-n-. --------------- Som praktikant. 0
Nu câştig mult. N--a-á--m-veľ-. N________ v____ N-z-r-b-m v-ľ-. --------------- Nezarábam veľa. 0
Fac practică în străinătate. Pr--u--m --za---nič-. P_______ v z_________ P-a-u-e- v z-h-a-i-í- --------------------- Praxujem v zahraničí. 0
Acesta este şeful meu. Tot- -----j -é-. T___ j_ m__ š___ T-t- j- m-j š-f- ---------------- Toto je môj šéf. 0
Am colegi drăguţi. M-- m--ých kol--o-. M__ m_____ k_______ M-m m-l-c- k-l-g-v- ------------------- Mám milých kolegov. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Nap-l--n-e i---- -ž-y ----e-ál--. N_________ i____ v___ d_ j_______ N-p-l-d-i- i-e-e v-d- d- j-d-l-e- --------------------------------- Napoludnie ideme vždy do jedálne. 0
Caut un post. H-a-á- -rá-u. H_____ p_____ H-a-á- p-á-u- ------------- Hľadám prácu. 0
Sunt deja de un an şomer. Už r-- s-m--e-a------ný. U_ r__ s__ n____________ U- r-k s-m n-z-m-s-n-n-. ------------------------ Už rok som nezamestnaný. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. V-t-j-- k--j--e-j--v-ľ----eľ--n-za--stn-ný--. V t____ k______ j_ v____ v___ n______________ V t-j-o k-a-i-e j- v-ľ-i v-ľ- n-z-m-s-n-n-c-. --------------------------------------------- V tejto krajine je veľmi veľa nezamestnaných. 0

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?