Dicționar de expresii

ro mare – mic   »   sk veľký – malý

68 [şaizeci şi opt]

mare – mic

mare – mic

68 [šesťdesiatosem]

veľký – malý

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
mare şi mic veľký a -a-ý v---- a m--- v-ľ-ý a m-l- ------------ veľký a malý 0
Elefantul este mare. Slon--- v-ľký. S--- j- v----- S-o- j- v-ľ-ý- -------------- Slon je veľký. 0
Şoarecele este mic. M-š--e-ma--. M-- j- m---- M-š j- m-l-. ------------ Myš je malá. 0
întunecat şi luminos t--vý---s-e-lý t---- a s----- t-a-ý a s-e-l- -------------- tmavý a svetlý 0
Noaptea este întunecată. N----e-tma--. N-- j- t----- N-c j- t-a-á- ------------- Noc je tmavá. 0
Ziua este luminoasă. D-- ----vetl-. D-- j- s------ D-ň j- s-e-l-. -------------- Deň je svetlý. 0
bătrân şi tânăr st-r--a-m-adý s---- a m---- s-a-ý a m-a-ý ------------- starý a mladý 0
Bunicul nostru este foarte bătrân. Ná- -e------ v-----star-. N-- d---- j- v---- s----- N-š d-d-o j- v-ľ-i s-a-ý- ------------------------- Náš dedko je veľmi starý. 0
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr. P-ed 70 --km- --l-e-te-m-adý. P--- 7- r---- b-- e--- m----- P-e- 7- r-k-i b-l e-t- m-a-ý- ----------------------------- Pred 70 rokmi bol ešte mladý. 0
frumos şi urât p---ý a----r--ý p---- a š------ p-k-ý a š-a-e-ý --------------- pekný a škaredý 0
Fluturele este frumos. M--ýľ -e -----. M---- j- p----- M-t-ľ j- p-k-ý- --------------- Motýľ je pekný. 0
Păianjenul este urât. P-vúk j- škar---. P---- j- š------- P-v-k j- š-a-e-ý- ----------------- Pavúk je škaredý. 0
gras şi slab tl----a chu-ý t---- a c---- t-s-ý a c-u-ý ------------- tlstý a chudý 0
O femeie la 100 de kilograme este grasă. Ž---- ---ia-- --0 ki----a-ov--je --s-á. Ž---- v------ 1-- k---------- j- t----- Ž-n-, v-ž-a-a 1-0 k-l-g-a-o-, j- t-s-á- --------------------------------------- Ženа, vážiaca 100 kilogramov, je tlstá. 0
Un bărbat la 50 de kilograme este slab. M-ž- --žiaci -0 --lo-ram-v, -e c---ý. M--- v------ 5- k---------- j- c----- M-ž- v-ž-a-i 5- k-l-g-a-o-, j- c-u-ý- ------------------------------------- Muž, vážiaci 50 kilogramov, je chudý. 0
scump şi ieftin dra---a -a--ý d---- a l---- d-a-ý a l-c-ý ------------- drahý a lacný 0
Maşina este scumpă. A-t--j---ra--. A--- j- d----- A-t- j- d-a-é- -------------- Auto je drahé. 0
Ziarul este ieftin. N--iny sú----n-. N----- s- l----- N-v-n- s- l-c-é- ---------------- Noviny sú lacné. 0

Code-switching

Persoanele bilingve sunt din ce în ce mai multe. Ele vorbesc mai mult de o singură limbă. Multe dintre ele schimbă limbile. În funcţie de situaţie decid pe care să o folosească. De exemplu, nu vorbesc aceeaşi limbă acasă sau la serviciu. Astfel, ele se adaptează mediului în care trăiesc. Dar au şi posibilitatea de a schimba limba în mod spontan. Acest fenomen este numit code-switching . În timpul code-switching-ului, schimbăm limba atunci când vorbim. Pot exista mai multe motive pentru care interlocutorii schimbă limba. Deseori, ei nu găsesc cuvântul potrivit în limba respectivă. Se pot exprima mai bine în cealaltă limbă. Probabil că se simt mai siguri pe limba respectivă. Ei aleg aceea limbă pentru lucruri personale sau private. Uneori, un cuvânt poate să nu existe în aceea limbă. În orice caz, interlocutorii schimbă limba. Sau o schimbă pentru a nu fi înţeleşi. Code-switching-ul funcţionează de fapt ca o limbă secretă. Mai demult, amestecul limbilor era criticat. Credeam că interlocutorii nu vorbesc nicio limbă corect. Azi vedem lucrurile altfel. Code-switching-ul este recunoscut ca o competenţă lingvistică aparte. Poate fi interesant să observăm interlocutorii folosind code-switching-ul. Deseori, ei nu schimbă doar limba. Se modifică şi alte elemente de comunicare. Mulţi vorbesc prea repede, prea tare sau prea accentuat în cealaltă limbă. Sau, dintr-o dată, gesticulează sau folosesc mai mult mimica. Code-switching-ul este întotdeauna şi culture-switching.