Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   sk Zápor 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [šesťdesiatpäť]

Zápor 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Este scump inelul? Je---n p---e--dra-ý? J- t-- p----- d----- J- t-n p-s-e- d-a-ý- -------------------- Je ten prsteň drahý? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ni-- st-jí-l-n-s-- e-r. N--- s---- l-- s-- e--- N-e- s-o-í l-n s-o e-r- ----------------------- Nie, stojí len sto eur. 0
Dar eu am numai cincizeci. Al- má- -------d-si--. A-- m-- l-- p--------- A-e m-m l-n p-ť-e-i-ť- ---------------------- Ale mám len päťdesiať. 0
Eşti gata deja? S- -- -o----? S- u- h------ S- u- h-t-v-? ------------- Si už hotový? 0
Nu, încă nu. Ni-, ---e ni-. N--- e--- n--- N-e- e-t- n-e- -------------- Nie, ešte nie. 0
Dar imediat sunt gata. Ale -n-- -u--m hot--ý. A-- h--- b---- h------ A-e h-e- b-d-m h-t-v-. ---------------------- Ale hneď budem hotový. 0
Mai doreşti supă? C--el-by si--šte-po--e-k-? C---- b- s- e--- p-------- C-c-l b- s- e-t- p-l-e-k-? -------------------------- Chcel by si ešte polievku? 0
Nu, nu mai doresc. N------ -ec---m. N--- u- n------- N-e- u- n-c-c-m- ---------------- Nie, už nechcem. 0
Dar încă o îngheţată. A-e eš-e -e-nu -mr--in-. A-- e--- j---- z-------- A-e e-t- j-d-u z-r-l-n-. ------------------------ Ale ešte jednu zmrzlinu. 0
Locuieşti de mult timp aici? Bý--š----u- ----? B---- t- u- d---- B-v-š t- u- d-h-? ----------------- Bývaš tu už dlho? 0
Nu, abia de o lună. Nie, le----de--mes---. N--- l-- j---- m------ N-e- l-n j-d-n m-s-a-. ---------------------- Nie, len jeden mesiac. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Al- -o-nám-už veľa---dí. A-- p----- u- v--- ľ---- A-e p-z-á- u- v-ľ- ľ-d-. ------------------------ Ale poznám už veľa ľudí. 0
Mergi mâine acasă? I-e- ------ do-ov? I--- z----- d----- I-e- z-j-r- d-m-v- ------------------ Ideš zajtra domov? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ni-- -- c-----k--d. N--- a- c-- v------ N-e- a- c-z v-k-n-. ------------------- Nie, až cez víkend. 0
Dar mă întorc deja duminică. Al- -rá-----a už---n-de-u. A-- v----- s- u- v n------ A-e v-á-i- s- u- v n-d-ľ-. -------------------------- Ale vrátim sa už v nedeľu. 0
Fiica ta este deja majoră? J--tvo-a -c--a u- -os--lá? J- t---- d---- u- d------- J- t-o-a d-é-a u- d-s-e-á- -------------------------- Je tvoja dcéra už dospelá? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. N--,-----ba sed--ná-ť. N--- m- i-- s--------- N-e- m- i-a s-d-m-á-ť- ---------------------- Nie, má iba sedemnásť. 0
Dar are deja un prieten. A-- u---- -r----ľ-. A-- u- m- p-------- A-e u- m- p-i-t-ľ-. ------------------- Ale už má priateľa. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.