Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   bg Частите на тялото

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [петдесет и осем]

58 [petdeset i osem]

Частите на тялото

[Chastite na tyaloto]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Desenez un om. А- рису-а- ч-век. А- р------ ч----- А- р-с-в-м ч-в-к- ----------------- Аз рисувам човек. 0
Az ----v-m -hove-. A- r------ c------ A- r-s-v-m c-o-e-. ------------------ Az risuvam chovek.
Mai întâi capul. Пър-- -л--ата. П---- г------- П-р-о г-а-а-а- -------------- Първо главата. 0
P--v- g-av-ta. P---- g------- P-r-o g-a-a-a- -------------- Pyrvo glavata.
Omul poartă o pălărie. Ч-в-к-т-н-с--шапк-. Ч------ н--- ш----- Ч-в-к-т н-с- ш-п-а- ------------------- Човекът носи шапка. 0
Cho--k-----s- -h--k-. C------- n--- s------ C-o-e-y- n-s- s-a-k-. --------------------- Chovekyt nosi shapka.
Părul nu se vede. Косат---у----с- ви---. К----- м- н- с- в----- К-с-т- м- н- с- в-ж-а- ---------------------- Косата му не се вижда. 0
Kosa-- -u ne-se vi--da. K----- m- n- s- v------ K-s-t- m- n- s- v-z-d-. ----------------------- Kosata mu ne se vizhda.
Şi nici urechile nu se văd. И у-и---му не-се в-ж-а-. И у---- м- н- с- в------ И у-и-е м- н- с- в-ж-а-. ------------------------ И ушите му не се виждат. 0
I -s---- ----e -e v-zhdat. I u----- m- n- s- v------- I u-h-t- m- n- s- v-z-d-t- -------------------------- I ushite mu ne se vizhdat.
Nici spatele nu se vede. Гъ-бът му--ъщ--не--- -и--а. Г----- м- с--- н- с- в----- Г-р-ъ- м- с-щ- н- с- в-ж-а- --------------------------- Гърбът му също не се вижда. 0
Gy---- -u --s-c---n- s------d-. G----- m- s------ n- s- v------ G-r-y- m- s-s-c-o n- s- v-z-d-. ------------------------------- Gyrbyt mu syshcho ne se vizhda.
Desenez ochii şi gura. Р-су--м ----е-----т---. Р------ о---- и у------ Р-с-в-м о-и-е и у-т-т-. ----------------------- Рисувам очите и устата. 0
Ri-u--- o-h--e-- ust-ta. R------ o----- i u------ R-s-v-m o-h-t- i u-t-t-. ------------------------ Risuvam ochite i ustata.
Omul dansează şi râde. Чо-е-ът--анцу---и-се-смее. Ч------ т------ и с- с---- Ч-в-к-т т-н-у-а и с- с-е-. -------------------------- Човекът танцува и се смее. 0
C--veky- -an--uv-----e s---. C------- t------- i s- s---- C-o-e-y- t-n-s-v- i s- s-e-. ---------------------------- Chovekyt tantsuva i se smee.
Omul are un nas lung. Чо-екът -ма ---ъ-----. Ч------ и-- д---- н--- Ч-в-к-т и-а д-л-г н-с- ---------------------- Човекът има дълъг нос. 0
Cho-e--t i-- dy-yg nos. C------- i-- d---- n--- C-o-e-y- i-a d-l-g n-s- ----------------------- Chovekyt ima dylyg nos.
Ţine un baston în mâini. Т-й-н--и--р---а-в-ръ---- си. Т-- н--- п----- в р----- с-- Т-й н-с- п-ъ-к- в р-ц-т- с-. ---------------------------- Той носи пръчка в ръцете си. 0
To-------p--ch-- --ry-s-t- -i. T-- n--- p------ v r------ s-- T-y n-s- p-y-h-a v r-t-e-e s-. ------------------------------ Toy nosi prychka v rytsete si.
Poartă şi un fular în jurul gâtului. Носи-и--ал о-----вр------. Н--- и ш-- о---- в---- с-- Н-с- и ш-л о-о-о в-а-а с-. -------------------------- Носи и шал около врата си. 0
N--i-i---al-o-ol- ----- --. N--- i s--- o---- v---- s-- N-s- i s-a- o-o-o v-a-a s-. --------------------------- Nosi i shal okolo vrata si.
Este iarnă şi este frig. Зима--------т-де--. З--- е и е с------- З-м- е и е с-у-е-о- ------------------- Зима е и е студено. 0
Z--a y- i--- s-ude-o. Z--- y- i y- s------- Z-m- y- i y- s-u-e-o- --------------------- Zima ye i ye studeno.
Braţele sunt puternice. Р-це-е-м--са с----. Р----- м- с- с----- Р-ц-т- м- с- с-л-и- ------------------- Ръцете му са силни. 0
R-t---e ---s- -iln-. R------ m- s- s----- R-t-e-e m- s- s-l-i- -------------------- Rytsete mu sa silni.
Şi picioarele sunt puternice. И-к---ат- му-са си---. И к------ м- с- с----- И к-а-а-а м- с- с-л-и- ---------------------- И краката му са силни. 0
I-----ata m---a-s-lni. I k------ m- s- s----- I k-a-a-a m- s- s-l-i- ---------------------- I krakata mu sa silni.
Omul este din zăpadă. Чо--къ--- -- с-яг. Ч------ е о- с---- Ч-в-к-т е о- с-я-. ------------------ Човекът е от сняг. 0
Ch-v-kyt -e -t---yag. C------- y- o- s----- C-o-e-y- y- o- s-y-g- --------------------- Chovekyt ye ot snyag.
Nu poartă pantaloni şi palton. Т-- -е ---и--ант-лон-и-п-лт-. Т-- н- н--- п------- и п----- Т-й н- н-с- п-н-а-о- и п-л-о- ----------------------------- Той не носи панталон и палто. 0
Toy ne ---i-pan-a-o--i-palt-. T-- n- n--- p------- i p----- T-y n- n-s- p-n-a-o- i p-l-o- ----------------------------- Toy ne nosi pantalon i palto.
Dar omului nu-i este frig. Н---е м--- с-уд-н-. Н- н- м- е с------- Н- н- м- е с-у-е-о- ------------------- Но не му е студено. 0
No -e -- ye s---en-. N- n- m- y- s------- N- n- m- y- s-u-e-o- -------------------- No ne mu ye studeno.
Este un om de zăpadă. Т-й е сн--е- -ове-. Т-- е с----- ч----- Т-й е с-е-е- ч-в-к- ------------------- Той е снежен човек. 0
To- y- s--z-e--cho-e-. T-- y- s------ c------ T-y y- s-e-h-n c-o-e-. ---------------------- Toy ye snezhen chovek.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...