Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   bg Притежателни местоимения 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [шейсет и седем]

67 [sheyset i sedem]

Притежателни местоимения 2

[Pritezhatelni mestoimeniya 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
ochelarii Оч--а О---- О-и-а ----- Очила 0
O--ila O----- O-h-l- ------ Ochila
Şi-a uitat ochelarii. Той --б-ави-св-ит- очи---/--чилата-с-. Т-- з------ с----- о---- / о------ с-- Т-й з-б-а-и с-о-т- о-и-а / о-и-а-а с-. -------------------------------------- Той забрави своите очила / очилата си. 0
T-y -a-r--- sv---- ---i---/ oc-il-ta---. T-- z------ s----- o----- / o------- s-- T-y z-b-a-i s-o-t- o-h-l- / o-h-l-t- s-. ---------------------------------------- Toy zabravi svoite ochila / ochilata si.
Unde şi-a pus ochelarii? Къде-ли--а -ег----е--ч-л- - -ч--ат---у? К--- л- с- н------- о---- / о------ м-- К-д- л- с- н-г-в-т- о-и-а / о-и-а-а м-? --------------------------------------- Къде ли са неговите очила / очилата му? 0
Kyde l- -----gov-----c-ila -----------m-? K--- l- s- n------- o----- / o------- m-- K-d- l- s- n-g-v-t- o-h-l- / o-h-l-t- m-? ----------------------------------------- Kyde li sa negovite ochila / ochilata mu?
ceasul Ч--о-н-к Ч------- Ч-с-в-и- -------- Часовник 0
C-as--n-k C-------- C-a-o-n-k --------- Chasovnik
Ceasul lui este stricat. Него-ият ---о-----/---------ът -у-е п-вр-д-н. Н------- ч------- / ч--------- м- е п-------- Н-г-в-я- ч-с-в-и- / ч-с-в-и-ъ- м- е п-в-е-е-. --------------------------------------------- Неговият часовник / часовникът му е повреден. 0
Ne--v---t-cha--vni- - --a-o---ky--m- y- povred--. N-------- c-------- / c---------- m- y- p-------- N-g-v-y-t c-a-o-n-k / c-a-o-n-k-t m- y- p-v-e-e-. ------------------------------------------------- Negoviyat chasovnik / chasovnikyt mu ye povreden.
Ceasul atârnă pe perete. Ч-сов--к-т-в----на--те--та. Ч--------- в--- н- с------- Ч-с-в-и-ъ- в-с- н- с-е-а-а- --------------------------- Часовникът виси на стената. 0
Ch-sovn---t-v-si -- -----t-. C---------- v--- n- s------- C-a-o-n-k-t v-s- n- s-e-a-a- ---------------------------- Chasovnikyt visi na stenata.
paşaportul П-с--рт П------ П-с-о-т ------- Паспорт 0
P--port P------ P-s-o-t ------- Pasport
Şi-a pierdut paşaportul. Т-- -а--б- с-о- пас---- / п--п-р----и. Т-- з----- с--- п------ / п------- с-- Т-й з-г-б- с-о- п-с-о-т / п-с-о-т- с-. -------------------------------------- Той загуби своя паспорт / паспорта си. 0
T-y --g--- ---ya pa---r- ---aspo-ta s-. T-- z----- s---- p------ / p------- s-- T-y z-g-b- s-o-a p-s-o-t / p-s-o-t- s-. --------------------------------------- Toy zagubi svoya pasport / pasporta si.
Unde şi-a pus paşaportul? Къде-ли - --г-вия- -а-п--т---п---ор--- м-? К--- л- е н------- п------ / п-------- м-- К-д- л- е н-г-в-я- п-с-о-т / п-с-о-т-т м-? ------------------------------------------ Къде ли е неговият паспорт / паспортът му? 0
K--e--i--e --g---y-t -as-ort / pa-porty--mu? K--- l- y- n-------- p------ / p-------- m-- K-d- l- y- n-g-v-y-t p-s-o-t / p-s-o-t-t m-? -------------------------------------------- Kyde li ye negoviyat pasport / pasportyt mu?
ei – al lor т- - --хен-/--во- /--и т- – т---- / с--- / с- т- – т-х-н / с-о- / с- ---------------------- те – техен / свои / си 0
te-– t---en /-svoi / si t- – t----- / s--- / s- t- – t-k-e- / s-o- / s- ----------------------- te – tekhen / svoi / si
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Д-ц--а не -огат-д- --мер-т--в--т- р--и--л- /-ро----лит- -и. Д----- н- м---- д- н------ с----- р------- / р--------- с-- Д-ц-т- н- м-г-т д- н-м-р-т с-о-т- р-д-т-л- / р-д-т-л-т- с-. ----------------------------------------------------------- Децата не могат да намерят своите родители / родителите си. 0
D----ta -- --g-t d- na-e---- s-o-----o--te-----rod--e--t--si. D------ n- m---- d- n------- s----- r------- / r--------- s-- D-t-a-a n- m-g-t d- n-m-r-a- s-o-t- r-d-t-l- / r-d-t-l-t- s-. ------------------------------------------------------------- Detsata ne mogat da nameryat svoite roditeli / roditelite si.
Dar iată, vin părinţii lor! Н- ---т----е-ните-р-ди-е-и / --д-те-и-е -м и----! Н- е- т-- т------ р------- / р--------- и- и----- Н- е- т-м т-х-и-е р-д-т-л- / р-д-т-л-т- и- и-в-т- ------------------------------------------------- Но ей там техните родители / родителите им идват! 0
No--ey-t-m -------e --di------ r-dit-l--e-i- -d--t! N- y-- t-- t------- r------- / r--------- i- i----- N- y-y t-m t-k-n-t- r-d-t-l- / r-d-t-l-t- i- i-v-t- --------------------------------------------------- No yey tam tekhnite roditeli / roditelite im idvat!
dumneavoastră – al dumneavoastră Ви- ----ш - -и В-- – В-- / В- В-е – В-ш / В- -------------- Вие – Ваш / Ви 0
V-e---V--- - -i V-- – V--- / V- V-e – V-s- / V- --------------- Vie – Vash / Vi
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Как --ш- --ш----пъ-ув--е-/ път------- Ви---ос-о--н-М-лер? К-- б--- В----- п------- / п--------- В-- г------- М----- К-к б-ш- В-ш-т- п-т-в-н- / п-т-в-н-т- В-, г-с-о-и- М-л-р- --------------------------------------------------------- Как беше Вашето пътуване / пътуването Ви, господин Мюлер? 0
Ka---eshe Va--et- p------e-- ---u-an-to --- -o-pod---M-u-e-? K-- b---- V------ p------- / p--------- V-- g------- M------ K-k b-s-e V-s-e-o p-t-v-n- / p-t-v-n-t- V-, g-s-o-i- M-u-e-? ------------------------------------------------------------ Kak beshe Vasheto pytuvane / pytuvaneto Vi, gospodin Myuler?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Къде ----шат--жен- ---ен--В-,-господ-------р? К--- е В----- ж--- / ж--- В-- г------- М----- К-д- е В-ш-т- ж-н- / ж-н- В-, г-с-о-и- М-л-р- --------------------------------------------- Къде е Вашата жена / жена Ви, господин Мюлер? 0
Ky-e ye-V-s-a-a---ena / zh-n---i- g-spo--n Myuler? K--- y- V------ z---- / z---- V-- g------- M------ K-d- y- V-s-a-a z-e-a / z-e-a V-, g-s-o-i- M-u-e-? -------------------------------------------------- Kyde ye Vashata zhena / zhena Vi, gospodin Myuler?
dumneavoastră – a dumneavoastră Вие-–--а--/ Ви В-- – В-- / В- В-е – В-ш / В- -------------- Вие – Ваш / Ви 0
V-----V-sh-/--i V-- – V--- / V- V-e – V-s- / V- --------------- Vie – Vash / Vi
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Как----е Ва--то пътув----/ п-т-в-не-о-В-,-г-спо-- --ит? К-- б--- В----- п------- / п--------- В-- г------ Ш---- К-к б-ш- В-ш-т- п-т-в-н- / п-т-в-н-т- В-, г-с-о-о Ш-и-? ------------------------------------------------------- Как беше Вашето пътуване / пътуването Ви, госпожо Шмит? 0
Kak beshe--asheto -y-uv--e - ---uv--et- V-, gos--z-- S-mit? K-- b---- V------ p------- / p--------- V-- g------- S----- K-k b-s-e V-s-e-o p-t-v-n- / p-t-v-n-t- V-, g-s-o-h- S-m-t- ----------------------------------------------------------- Kak beshe Vasheto pytuvane / pytuvaneto Vi, gospozho Shmit?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? К--е----аши-т-м---/-м--ът---, гос--ж----и-? К--- е В----- м-- / м---- В-- г------ Ш---- К-д- е В-ш-я- м-ж / м-ж-т В-, г-с-о-о Ш-и-? ------------------------------------------- Къде е Вашият мъж / мъжът Ви, госпожо Шмит? 0
K-de-y- --shi--- my-h-/-myzhyt Vi, -osp---o--h---? K--- y- V------- m--- / m----- V-- g------- S----- K-d- y- V-s-i-a- m-z- / m-z-y- V-, g-s-o-h- S-m-t- -------------------------------------------------- Kyde ye Vashiyat myzh / myzhyt Vi, gospozho Shmit?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!