Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   bg Пазаруване

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [петдесет и четири]

54 [petdeset i chetiri]

Пазаруване

[Pazaruvane]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. Б-- и-к-л /--ска----а к-пя подарък. Бих искал / искала да купя подарък. Б-х и-к-л / и-к-л- д- к-п- п-д-р-к- ----------------------------------- Бих искал / искала да купя подарък. 0
B-kh-i-k---/-iskal- -a---pya------yk. Bikh iskal / iskala da kupya podaryk. B-k- i-k-l / i-k-l- d- k-p-a p-d-r-k- ------------------------------------- Bikh iskal / iskala da kupya podaryk.
Dar nimic prea scump. Но -- ---- п--ка-ено -къп-. Но не нещо прекалено скъпо. Н- н- н-щ- п-е-а-е-о с-ъ-о- --------------------------- Но не нещо прекалено скъпо. 0
N- -e nes-ch- -----leno --y-o. No ne neshcho prekaleno skypo. N- n- n-s-c-o p-e-a-e-o s-y-o- ------------------------------ No ne neshcho prekaleno skypo.
Poate o geantă? Мож--би---мс-а---нта? Може би дамска чанта? М-ж- б- д-м-к- ч-н-а- --------------------- Може би дамска чанта? 0
Mo----b- da-s-a-cha---? Mozhe bi damska chanta? M-z-e b- d-m-k- c-a-t-? ----------------------- Mozhe bi damska chanta?
Ce culoare doriţi? Как-в-цвя--жел-ете? Какъв цвят желаете? К-к-в ц-я- ж-л-е-е- ------------------- Какъв цвят желаете? 0
Ka-yv t-vy-t--he---te? Kakyv tsvyat zhelaete? K-k-v t-v-a- z-e-a-t-? ---------------------- Kakyv tsvyat zhelaete?
Negru, maro sau alb? Ч-рен,-к-фяв--ли-б-л? Черен, кафяв или бял? Ч-р-н- к-ф-в и-и б-л- --------------------- Черен, кафяв или бял? 0
C--re-,-k--ya- i-----al? Cheren, kafyav ili byal? C-e-e-, k-f-a- i-i b-a-? ------------------------ Cheren, kafyav ili byal?
Una mare sau una mică? Г-лям--и-и-м----? Голяма или малка? Г-л-м- и-и м-л-а- ----------------- Голяма или малка? 0
Gol-ama-il- --l--? Golyama ili malka? G-l-a-a i-i m-l-a- ------------------ Golyama ili malka?
Pot s-o văd pe aceasta? М-ж- л- -а--и-- ----? Може ли да видя тази? М-ж- л- д- в-д- т-з-? --------------------- Може ли да видя тази? 0
M-z----i-d---id-a -az-? Mozhe li da vidya tazi? M-z-e l- d- v-d-a t-z-? ----------------------- Mozhe li da vidya tazi?
Este din piele? О-----а-ли -? От кожа ли е? О- к-ж- л- е- ------------- От кожа ли е? 0
O--kozh---i-y-? Ot kozha li ye? O- k-z-a l- y-? --------------- Ot kozha li ye?
Sau este din material sintetic? Ил- о---з-ус-вен- мате-ия? Или от изкуствена материя? И-и о- и-к-с-в-н- м-т-р-я- -------------------------- Или от изкуствена материя? 0
Ili--t i---s----a----e--ya? Ili ot izkustvena materiya? I-i o- i-k-s-v-n- m-t-r-y-? --------------------------- Ili ot izkustvena materiya?
Din piele, normal. От----- есте--вено. От кожа естествено. О- к-ж- е-т-с-в-н-. ------------------- От кожа естествено. 0
Ot ---h---estes---n-. Ot kozha yestestveno. O- k-z-a y-s-e-t-e-o- --------------------- Ot kozha yestestveno.
Este o calitate deosebit de bună. Т-ва е---об-но-добро---ч-ст--. Това е особено добро качество. Т-в- е о-о-е-о д-б-о к-ч-с-в-. ------------------------------ Това е особено добро качество. 0
To-- -e-osobe-o-do-ro-ka----tv-. Tova ye osobeno dobro kachestvo. T-v- y- o-o-e-o d-b-o k-c-e-t-o- -------------------------------- Tova ye osobeno dobro kachestvo.
Şi geanta chiar merită preţul. Ч---а-- -е--т--т--но е--- м---о-из-од-а ----. Чантата действително е на много изгодна цена. Ч-н-а-а д-й-т-и-е-н- е н- м-о-о и-г-д-а ц-н-. --------------------------------------------- Чантата действително е на много изгодна цена. 0
Cha-tata --y--v--e----y- n- --------g--na t---a. Chantata deystvitelno ye na mnogo izgodna tsena. C-a-t-t- d-y-t-i-e-n- y- n- m-o-o i-g-d-a t-e-a- ------------------------------------------------ Chantata deystvitelno ye na mnogo izgodna tsena.
Aceea îmi place. Ха-е-в- ми. Харесва ми. Х-р-с-а м-. ----------- Харесва ми. 0
Khar--v--mi. Kharesva mi. K-a-e-v- m-. ------------ Kharesva mi.
Pe aceea o iau. Щ- я---е-а. Ще я взема. Щ- я в-е-а- ----------- Ще я взема. 0
Shch---- -zem-. Shche ya vzema. S-c-e y- v-e-a- --------------- Shche ya vzema.
O pot eventual schimba? М-ж- ли-евенту---о-да-----дменя? Може ли евентуално да я подменя? М-ж- л- е-е-т-а-н- д- я п-д-е-я- -------------------------------- Може ли евентуално да я подменя? 0
M-zh- li y-ven-ualn- d---a--o--e---? Mozhe li yeventualno da ya podmenya? M-z-e l- y-v-n-u-l-o d- y- p-d-e-y-? ------------------------------------ Mozhe li yeventualno da ya podmenya?
Bineînţeles. Р--бира с-. Разбира се. Р-з-и-а с-. ----------- Разбира се. 0
Raz--r- -e. Razbira se. R-z-i-a s-. ----------- Razbira se.
O împachetăm pentru cadou. Ние -е----п--ова-е -ат--п--а--к. Ние ще я опаковаме като подарък. Н-е щ- я о-а-о-а-е к-т- п-д-р-к- -------------------------------- Ние ще я опаковаме като подарък. 0
Ni- s-c-e -a-op---v--e---to--od-ryk. Nie shche ya opakovame kato podaryk. N-e s-c-e y- o-a-o-a-e k-t- p-d-r-k- ------------------------------------ Nie shche ya opakovame kato podaryk.
Dincolo este casieria. Касата - т-- о-сре--. Касата е там отсреща. К-с-т- е т-м о-с-е-а- --------------------- Касата е там отсреща. 0
Ka------- --m---s----c-a. Kasata ye tam otsreshcha. K-s-t- y- t-m o-s-e-h-h-. ------------------------- Kasata ye tam otsreshcha.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...