Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   te ప్రశ్నలు అడగటం 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [అరవై రెండు]

62 [Aravai reṇḍu]

ప్రశ్నలు అడగటం 1

[Praśnalu aḍagaṭaṁ 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Telugu Joaca Mai mult
a învăţa న-ర్-ుకోవ-ం న---------- న-ర-చ-క-వ-ం ----------- నేర్చుకోవడం 0
N-r--k-vaḍ-ṁ N----------- N-r-u-ō-a-a- ------------ Nērcukōvaḍaṁ
Învaţă elevii mult? విధ్య--్థులు ఎక్కువ-ా న-ర్----ంట--ా? వ----------- ఎ------- న------------- వ-ధ-య-ర-థ-ల- ఎ-్-ు-గ- న-ర-చ-క-ం-ా-ా- ------------------------------------ విధ్యార్థులు ఎక్కువగా నేర్చుకుంటారా? 0
V-d-yā-t--lu -k-----ā n--c-k-ṇṭ-rā? V----------- e------- n------------ V-d-y-r-h-l- e-k-v-g- n-r-u-u-ṭ-r-? ----------------------------------- Vidhyārthulu ekkuvagā nērcukuṇṭārā?
Nu, ei învaţă puţin. లేద-, -ాళ్ళ- --ద----ా-ే-న-ర్చు--ం---ు ల---- వ----- క--------- న------------ ల-ద-, వ-ళ-ళ- క-ద-ద-గ-న- న-ర-చ-క-ం-ా-ు ------------------------------------- లేదు, వాళ్ళు కొద్దిగానే నేర్చుకుంటారు 0
L-du- ---ḷ- k--d-g-n--n--c--uṇ---u L---- v---- k-------- n----------- L-d-, v-ḷ-u k-d-i-ā-ē n-r-u-u-ṭ-r- ---------------------------------- Lēdu, vāḷḷu koddigānē nērcukuṇṭāru
a întreba అడగటం అ---- అ-గ-ం ----- అడగటం 0
A-a--ṭ-ṁ A------- A-a-a-a- -------- Aḍagaṭaṁ
Îl întrebaţi des pe profesor? మీరు-తర----ీ---్య-పకుడి-- ---ధ్యా-------న- --రశ------డగుత-ంటార-? మ--- త--- మ- అ----------- / అ------------- ప------- అ----------- మ-ర- త-చ- మ- అ-్-ా-క-డ-న- / అ-్-ా-క-ర-ల-న- ప-ర-్-ల- అ-గ-త-ం-ా-ా- ---------------------------------------------------------------- మీరు తరచూ మీ అధ్యాపకుడిని / అధ్యాపకురాలిని ప్రశ్నలు అడగుతుంటారా? 0
M-----ar--- ----d-yāp-k--in---a-----ak-rālini-p--ś-a---aḍ-g----ṭārā? M--- t----- m- a------------- a-------------- p------- a------------ M-r- t-r-c- m- a-h-ā-a-u-i-i- a-h-ā-a-u-ā-i-i p-a-n-l- a-a-u-u-ṭ-r-? -------------------------------------------------------------------- Mīru taracū mī adhyāpakuḍini/ adhyāpakurālini praśnalu aḍagutuṇṭārā?
Nu, nu îl întreb des. లేదు- త--- -ే-ు--య-్న--ప--శ్నలు--డగను ల---- త--- న--- ఆ----- ప------- అ---- ల-ద-, త-చ- న-న- ఆ-న-న- ప-ర-్-ల- అ-గ-ు ------------------------------------- లేదు, తరచు నేను ఆయన్ని ప్రశ్నలు అడగను 0
L-d-,-t--a-- -ē-- āya-n--pr--n--u --aganu L---- t----- n--- ā----- p------- a------ L-d-, t-r-c- n-n- ā-a-n- p-a-n-l- a-a-a-u ----------------------------------------- Lēdu, taracu nēnu āyanni praśnalu aḍaganu
a răspunde స--ధా---ఇవ-వడం స------ ఇ----- స-ా-ా-ం ఇ-్-డ- -------------- సమాధానం ఇవ్వడం 0
S----h--a-------aṁ S--------- i------ S-m-d-ā-a- i-v-ḍ-ṁ ------------------ Samādhānaṁ ivvaḍaṁ
Răspundeţi, vă rog. దయ-ేసి--మ-ధా-- ఇ-్-ం-ి ద----- స------ ఇ------ ద-చ-స- స-ా-ా-ం ఇ-్-ం-ి ---------------------- దయచేసి సమాధానం ఇవ్వండి 0
D--acē-- ---ādhān-ṁ ---a-ḍi D------- s--------- i------ D-y-c-s- s-m-d-ā-a- i-v-ṇ-i --------------------------- Dayacēsi samādhānaṁ ivvaṇḍi
Răspund. నేన--సమ-ధా-- ఇ--తా-ు న--- స------ ఇ------ న-న- స-ా-ా-ం ఇ-్-ా-ు -------------------- నేను సమాధానం ఇస్తాను 0
N-nu s--ā----aṁ-i--ānu N--- s--------- i----- N-n- s-m-d-ā-a- i-t-n- ---------------------- Nēnu samādhānaṁ istānu
a lucra పని --య-ం ప-- చ---- ప-ి చ-య-ం --------- పని చేయడం 0
P--i-c-y---ṁ P--- c------ P-n- c-y-ḍ-ṁ ------------ Pani cēyaḍaṁ
El tocmai lucrează? ఆ-న --్పుడ----ి చేస---న్నారా? ఆ-- ఇ------ ప-- చ------------ ఆ-న ఇ-్-ు-ు ప-ి చ-స-త-న-న-ర-? ----------------------------- ఆయన ఇప్పుడు పని చేస్తున్నారా? 0
Āy-n- i-puḍu-pani c-s----ā-ā? Ā---- i----- p--- c---------- Ā-a-a i-p-ḍ- p-n- c-s-u-n-r-? ----------------------------- Āyana ippuḍu pani cēstunnārā?
Da, el tocmai lucrează. అ--న----- -ప్-ుడ--పని------ు-్న-రు అ---- ఆ-- ఇ------ ప-- చ----------- అ-ు-ు ఆ-న ఇ-్-ు-ు ప-ి చ-స-త-న-న-ర- ---------------------------------- అవును ఆయన ఇప్పుడు పని చేస్తున్నారు 0
Avu---āy--a -p-uḍ--pa-i-cēs-unnāru A---- ā---- i----- p--- c--------- A-u-u ā-a-a i-p-ḍ- p-n- c-s-u-n-r- ---------------------------------- Avunu āyana ippuḍu pani cēstunnāru
a veni ర---ం ర---- ర-వ-ం ----- రావడం 0
Rāva--ṁ R------ R-v-ḍ-ṁ ------- Rāvaḍaṁ
Veniţi? మీరు వస-త-న్నారా? మ--- వ----------- మ-ర- వ-్-ు-్-ా-ా- ----------------- మీరు వస్తున్నారా? 0
M-r- va----n-rā? M--- v---------- M-r- v-s-u-n-r-? ---------------- Mīru vastunnārā?
Da, venim imediat. అ--న- --మ--త-ం--్ల-న--వస--ు--నాము అ---- మ--- త--------- వ---------- అ-ు-ు మ-మ- త-ం-ర-ల-న- వ-్-ు-్-ా-ు --------------------------------- అవును మేము తొందర్లోనే వస్తున్నాము 0
Avu-u mēm---ond-rlō-ē------nn-mu A---- m--- t--------- v--------- A-u-u m-m- t-n-a-l-n- v-s-u-n-m- -------------------------------- Avunu mēmu tondarlōnē vastunnāmu
a locui ఉ--టం ఉ---- ఉ-డ-ం ----- ఉండటం 0
U-ḍa-aṁ U------ U-ḍ-ṭ-ṁ ------- Uṇḍaṭaṁ
Locuiţi în Berlin? మ-ర- బర్ల-----ో---టారా? మ--- బ------ ల- ఉ------ మ-ర- బ-్-ీ-్ ల- ఉ-ట-ర-? ----------------------- మీరు బర్లీన్ లో ఉంటారా? 0
Mī---ba------ō -ṇ--rā? M--- b----- l- u------ M-r- b-r-ī- l- u-ṭ-r-? ---------------------- Mīru barlīn lō uṇṭārā?
Da, locuiesc în Berlin. అవ--ు- -ేన- ---ల-న--ల-----ాను అ----- న--- బ------ ల- ఉ----- అ-ు-ు- న-న- బ-్-ీ-్ ల- ఉ-ట-న- ----------------------------- అవును, నేను బర్లీన్ లో ఉంటాను 0
Av---- nē-- ---l-- l- uṇṭ-nu A----- n--- b----- l- u----- A-u-u- n-n- b-r-ī- l- u-ṭ-n- ---------------------------- Avunu, nēnu barlīn lō uṇṭānu

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.