Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   nl Lichaamsdelen

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [achtenvijftig]

Lichaamsdelen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Desenez un om. Ik b-- e-- m-- a-- h-- t------. Ik ben een man aan het tekenen. 0
Mai întâi capul. Ee--- h-- h----. Eerst het hoofd. 0
Omul poartă o pălărie. De m-- d----- e-- h---. De man draagt een hoed. 0
Părul nu se vede. Je k-- z--- h--- n--- z---. Je kan zijn haar niet zien. 0
Şi nici urechile nu se văd. Je k-- o-- z--- o--- n--- z---. Je kan ook zijn oren niet zien. 0
Nici spatele nu se vede. Je k-- o-- z--- r-- n--- z---. Je kan ook zijn rug niet zien. 0
Desenez ochii şi gura. Ik b-- d- o--- e- d- m--- a-- h-- t------. Ik ben de ogen en de mond aan het tekenen. 0
Omul dansează şi râde. De m-- d---- e- l----. De man danst en lacht. 0
Omul are un nas lung. De m-- h---- e-- l---- n---. De man heeft een lange neus. 0
Ţine un baston în mâini. Hi- d----- e-- s--- i- z--- h-----. Hij draagt een stok in zijn handen. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. Hi- d----- o-- e-- s---- o- z--- n--. Hij draagt ook een sjaal om zijn nek. 0
Este iarnă şi este frig. He- i- w----- e- h-- i- k---. Het is winter en het is koud. 0
Braţele sunt puternice. De a---- z--- g-------. De armen zijn gespierd. 0
Şi picioarele sunt puternice. De b---- z--- o-- g-------. De benen zijn ook gespierd. 0
Omul este din zăpadă. De m-- i- v-- s-----. De man is van sneeuw. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. Hi- d----- g--- b---- e- g--- j--. Hij draagt geen broek en geen jas. 0
Dar omului nu-i este frig. Ma-- d- m-- b------- n---. Maar de man bevriest niet. 0
Este un om de zăpadă. Hi- i- e-- s--------. Hij is een sneeuwman. 0

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...