Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   nl Lichaamsdelen

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [achtenvijftig]

Lichaamsdelen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Desenez un om. Ik be- ee- m-n a-n---t-teken-n. I_ b__ e__ m__ a__ h__ t_______ I- b-n e-n m-n a-n h-t t-k-n-n- ------------------------------- Ik ben een man aan het tekenen. 0
Mai întâi capul. E-rst -e------d. E____ h__ h_____ E-r-t h-t h-o-d- ---------------- Eerst het hoofd. 0
Omul poartă o pălărie. De-ma- d--agt een-----. D_ m__ d_____ e__ h____ D- m-n d-a-g- e-n h-e-. ----------------------- De man draagt een hoed. 0
Părul nu se vede. J--k-n z--- h--r -----z--n. J_ k__ z___ h___ n___ z____ J- k-n z-j- h-a- n-e- z-e-. --------------------------- Je kan zijn haar niet zien. 0
Şi nici urechile nu se văd. Je k-n --k---j---r-----e- z-e-. J_ k__ o__ z___ o___ n___ z____ J- k-n o-k z-j- o-e- n-e- z-e-. ------------------------------- Je kan ook zijn oren niet zien. 0
Nici spatele nu se vede. J--ka----k-z--n-r-g n--t zi-n. J_ k__ o__ z___ r__ n___ z____ J- k-n o-k z-j- r-g n-e- z-e-. ------------------------------ Je kan ook zijn rug niet zien. 0
Desenez ochii şi gura. I--ben-d- -g-n-e--d- mon--a-n--et--ek----. I_ b__ d_ o___ e_ d_ m___ a__ h__ t_______ I- b-n d- o-e- e- d- m-n- a-n h-t t-k-n-n- ------------------------------------------ Ik ben de ogen en de mond aan het tekenen. 0
Omul dansează şi râde. De m-- -a-st e- -ach-. D_ m__ d____ e_ l_____ D- m-n d-n-t e- l-c-t- ---------------------- De man danst en lacht. 0
Omul are un nas lung. De m-n h-e-t e-n-lan---ne--. D_ m__ h____ e__ l____ n____ D- m-n h-e-t e-n l-n-e n-u-. ---------------------------- De man heeft een lange neus. 0
Ţine un baston în mâini. H---dra--t--en -t-- -n z-j- h--d--. H__ d_____ e__ s___ i_ z___ h______ H-j d-a-g- e-n s-o- i- z-j- h-n-e-. ----------------------------------- Hij draagt een stok in zijn handen. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. H-j d-a-g--oo--een sjaa- ----i----e-. H__ d_____ o__ e__ s____ o_ z___ n___ H-j d-a-g- o-k e-n s-a-l o- z-j- n-k- ------------------------------------- Hij draagt ook een sjaal om zijn nek. 0
Este iarnă şi este frig. H-- i--wi------n --t-i---o--. H__ i_ w_____ e_ h__ i_ k____ H-t i- w-n-e- e- h-t i- k-u-. ----------------------------- Het is winter en het is koud. 0
Braţele sunt puternice. De -r-en zi-- ge-pie--. D_ a____ z___ g________ D- a-m-n z-j- g-s-i-r-. ----------------------- De armen zijn gespierd. 0
Şi picioarele sunt puternice. D---enen-zi-n ook-g--pi-rd. D_ b____ z___ o__ g________ D- b-n-n z-j- o-k g-s-i-r-. --------------------------- De benen zijn ook gespierd. 0
Omul este din zăpadă. D----n i---a---n--uw. D_ m__ i_ v__ s______ D- m-n i- v-n s-e-u-. --------------------- De man is van sneeuw. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. Hi--dra--t-g-e- -ro-k e- -------s. H__ d_____ g___ b____ e_ g___ j___ H-j d-a-g- g-e- b-o-k e- g-e- j-s- ---------------------------------- Hij draagt geen broek en geen jas. 0
Dar omului nu-i este frig. Ma-r----ma- b-v--est --et. M___ d_ m__ b_______ n____ M-a- d- m-n b-v-i-s- n-e-. -------------------------- Maar de man bevriest niet. 0
Este un om de zăpadă. Hij i- -en --e-u--a-. H__ i_ e__ s_________ H-j i- e-n s-e-u-m-n- --------------------- Hij is een sneeuwman. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Neerlandeză (1-100) MP3 Neerlandeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...