Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   ar ‫ضمائر الملكية 1‬

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

‫66 [ستة وستون]‬

66 [stat wastun]

‫ضمائر الملكية 1‬

[idmayir almalakiat 1]

Puteți face clic pe fiecare spațiu liber pentru a vedea textul sau:   
Română Arabă Joaca Mai mult
eu – al meu ‫أ-- ـ-------- ي / ـ-----‬ ‫أنا ـــــــــ ي / ـــــي‬ 0
an-- y / yanaa y / y
Nu îmi găsesc cheile. ‫ل- أ-- م-----.‬ ‫لا أجد مفتاحي.‬ 0
la- '----- m--------.laa 'ajidu mufatahia.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. ‫ل- أ-- ت---- س---.‬ ‫لا أجد تذكرة سفري.‬ 0
la- '----- t---------- s----.laa 'ajidu tadhkiratan safri.
tu – al tău ‫ أ-- ـ------- ـ--/ ك‬ ‫ أنت ــــــــ ــك/ ك‬ 0
'a-- k/ k'ant k/ k
Ţi-ai găsit cheile? ‫ه- و--- م------‬ ‫هل وجدت مفتاحك؟‬ 0
hl w------ m------?hl wajadat miftahk?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? ‫ه- و--- ت---- س----‬ ‫هل وجدت تذكرة سفرك؟‬ 0
hl w------ t-------- s-----?hl wajadat tadhkirat safrka?
el – al lui ‫ه- ـ-------- ـ-----/ ه‬ ‫هو ـــــــــ ـــــه/ ه‬ 0
hw h/ hhw h/ h
Ştii unde sunt cheile lui? ‫أ---- أ-- ه- م------‬ ‫أتعلم أين هو مفتاحه؟‬ 0
at----- '--- h- m--------?ataelam 'ayn hu mufatahuh?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? ‫أ---- أ-- ه- ت---- س----‬ ‫أتعلم أين هي تذكرة سفره؟‬ 0
at----- '--- h- t-------- s-----?ataelam 'ayn hi tadhkirat safarh?
ea – al ei ‫ه- ـ--------- ه- / ـ----‬ ‫هي ــــــــــ ها / ـــها‬ 0
hi h- / hahi ha / ha
Banii ei au dispărut. ‫ل-- ف--- ن-----.‬ ‫لقد فقدت نقودها.‬ 0
lq-- f------ n-------.lqad faqadat nuquduha.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. ‫ك-- أ--- ف--- ب------ ا---------.‬ ‫كما أنها فقدت بطاقتها الإئتمانية.‬ 0
km- '----- f------ b--------- a-------------.kma 'anaha faqadat bitaqatiha al'iitamaniata.
noi – al nostru ‫ن-- ـ-------- ن-‬ ‫نحن ـــــــــ نا‬ 0
nh-- nanhan na
Bunicul nostru este bolnav. ‫ج--- م---.‬ ‫جدنا مريض.‬ 0
jd--- m-----.jduna murida.
Bunica noastră este sănătoasă. ‫ج---- ب--- ج---.‬ ‫جدتنا بصحة جيدة.‬ 0
jd---- b------ j-------.jdatna bisihat jayidata.
voi – al vostru ‫أ--- ـ-------- ك- ـ-----/أ---- ـ------- ـ---‬ ‫أنتم ـــــــــ كم ــــكم/أنتنّ ــــــــ ــكن‬ 0
an--- k-- k-/a--- k-nantum kam km/antn kin
Copii, unde este tăticul vostru? ‫ي- أ----- أ-- و------‬ ‫يا أطفال، أين والدكم؟‬ 0
ya- '------ '--- w-------?yaa 'atfal, 'ayn waldakma?
Copii, unde este mămica voastră? ‫ي- أ----- أ-- و-------‬ ‫يا أطفال، أين والدتكم؟‬ 0
ya- '------ '--- w---------?yaa 'atfal, 'ayn waldatukam?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.