Dicționar de expresii

ro La şcoală   »   el Στο σχολείο

4 [patru]

La şcoală

La şcoală

4 [τέσσερα]

4 [téssera]

Στο σχολείο

[Sto scholeío]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Unde suntem? Π-- -ί--στε; Π-- ε------- Π-ύ ε-μ-σ-ε- ------------ Πού είμαστε; 0
Po- ----st-? P-- e------- P-ú e-m-s-e- ------------ Poú eímaste?
Suntem la şcoală. Εί-ασ-- στ- ----εί-. Ε------ σ-- σ------- Ε-μ-σ-ε σ-ο σ-ο-ε-ο- -------------------- Είμαστε στο σχολείο. 0
E----te s-o ----l--o. E------ s-- s-------- E-m-s-e s-o s-h-l-í-. --------------------- Eímaste sto scholeío.
Avem cursuri. Έχουμε-----μα. Έ----- μ------ Έ-ο-μ- μ-θ-μ-. -------------- Έχουμε μάθημα. 0
É-h-um--m---ēma. É------ m------- É-h-u-e m-t-ē-a- ---------------- Échoume máthēma.
Aceştia sunt elevii. Αυ-ο- ε-ναι ο- -α-ητέ-. Α---- ε---- ο- μ------- Α-τ-ί ε-ν-ι ο- μ-θ-τ-ς- ----------------------- Αυτοί είναι οι μαθητές. 0
A---- e--a- o----thē--s. A---- e---- o- m-------- A-t-í e-n-i o- m-t-ē-é-. ------------------------ Autoí eínai oi mathētés.
Aceasta este profesoara. Α-τ---ί--- η-δα-κ--α. Α--- ε---- η δ------- Α-τ- ε-ν-ι η δ-σ-ά-α- --------------------- Αυτή είναι η δασκάλα. 0
A-t--eí--- - d------. A--- e---- ē d------- A-t- e-n-i ē d-s-á-a- --------------------- Autḗ eínai ē daskála.
Aceasta este clasa. Α----είν-ι-η--ά--. Α--- ε---- η τ---- Α-τ- ε-ν-ι η τ-ξ-. ------------------ Αυτή είναι η τάξη. 0
A--ḗ-e--ai ē -áxē. A--- e---- ē t---- A-t- e-n-i ē t-x-. ------------------ Autḗ eínai ē táxē.
Ce facem? Τ- κ--ο-με; Τ- κ------- Τ- κ-ν-υ-ε- ----------- Τι κάνουμε; 0
T- k--o-m-? T- k------- T- k-n-u-e- ----------- Ti kánoume?
Învăţăm. Μ-θ-ί-ου-ε. Μ---------- Μ-θ-ί-ο-μ-. ----------- Μαθαίνουμε. 0
Ma-h-í--um-. M----------- M-t-a-n-u-e- ------------ Mathaínoume.
Învăţăm o limbă. Μα-α-νο-μ- μ-α-γ-ώ--α. Μ--------- μ-- γ------ Μ-θ-ί-ο-μ- μ-α γ-ώ-σ-. ---------------------- Μαθαίνουμε μία γλώσσα. 0
Mat-a-n-u-e--í- glṓ---. M---------- m-- g------ M-t-a-n-u-e m-a g-ṓ-s-. ----------------------- Mathaínoume mía glṓssa.
Eu învăţ engleză. Ε-ώ μ----ν- α--λ-κ-. Ε-- μ------ α------- Ε-ώ μ-θ-ί-ω α-γ-ι-ά- -------------------- Εγώ μαθαίνω αγγλικά. 0
Eg- ma---ín- -n-l---. E-- m------- a------- E-ṓ m-t-a-n- a-g-i-á- --------------------- Egṓ mathaínō angliká.
Tu înveţi spaniolă. Εσ- --θ-ίνε-ς---π--ι-ά. Ε-- μ-------- ι-------- Ε-ύ μ-θ-ί-ε-ς ι-π-ν-κ-. ----------------------- Εσύ μαθαίνεις ισπανικά. 0
Es--m-t--íne-s i-pa----. E-- m--------- i-------- E-ý m-t-a-n-i- i-p-n-k-. ------------------------ Esý mathaíneis ispaniká.
El învaţă germană. Αυ-ό---α--ίν----ερμαν--ά. Α---- μ------- γ--------- Α-τ-ς μ-θ-ί-ε- γ-ρ-α-ι-ά- ------------------------- Αυτός μαθαίνει γερμανικά. 0
Autó---a--aí--i ger------. A---- m-------- g--------- A-t-s m-t-a-n-i g-r-a-i-á- -------------------------- Autós mathaínei germaniká.
Noi învăţăm franceză. Εμε-- μ--α-ν-υ-ε-γ--λικ-. Ε---- μ--------- γ------- Ε-ε-ς μ-θ-ί-ο-μ- γ-λ-ι-ά- ------------------------- Εμείς μαθαίνουμε γαλλικά. 0
E-eí- m------oum- --l-iká. E---- m---------- g------- E-e-s m-t-a-n-u-e g-l-i-á- -------------------------- Emeís mathaínoume galliká.
Voi învăţaţi italiană. Εσε-- --θα------ιτα--κ-. Ε---- μ-------- ι------- Ε-ε-ς μ-θ-ί-ε-ε ι-α-ι-ά- ------------------------ Εσείς μαθαίνετε ιταλικά. 0
Es-í--mat-----------l-k-. E---- m--------- i------- E-e-s m-t-a-n-t- i-a-i-á- ------------------------- Eseís mathaínete italiká.
Ei învaţă rusă. Α---ί μα-α--ου-----ικ-. Α---- μ-------- ρ------ Α-τ-ί μ-θ-ί-ο-ν ρ-σ-κ-. ----------------------- Αυτοί μαθαίνουν ρωσικά. 0
Auto- ---h-ín--n-r--ik-. A---- m--------- r------ A-t-í m-t-a-n-u- r-s-k-. ------------------------ Autoí mathaínoun rōsiká.
Învăţarea limbilor este interesantă. Το--α μ--αίνεις----σ-ες -ί-αι-εν-ι---ρον. Τ- ν- μ-------- γ------ ε---- ε---------- Τ- ν- μ-θ-ί-ε-ς γ-ώ-σ-ς ε-ν-ι ε-δ-α-έ-ο-. ----------------------------------------- Το να μαθαίνεις γλώσσες είναι ενδιαφέρον. 0
To-na--a-ha----s--l-s--s----a--en--aph----. T- n- m--------- g------ e---- e----------- T- n- m-t-a-n-i- g-ṓ-s-s e-n-i e-d-a-h-r-n- ------------------------------------------- To na mathaíneis glṓsses eínai endiaphéron.
Noi vrem să înţelegem oamenii. Θέλου-ε--α κα-αλ-β---ου-ε-τ--ς -----που-. Θ------ ν- κ------------- τ--- α--------- Θ-λ-υ-ε ν- κ-τ-λ-β-ί-ο-μ- τ-υ- α-θ-ώ-ο-ς- ----------------------------------------- Θέλουμε να καταλαβαίνουμε τους ανθρώπους. 0
T--l---e--a -a-a-ab-ín-u-e t-us -nt--ṓp-us. T------- n- k------------- t--- a---------- T-é-o-m- n- k-t-l-b-í-o-m- t-u- a-t-r-p-u-. ------------------------------------------- Théloume na katalabaínoume tous anthrṓpous.
Noi vrem să vorbim cu oamenii. Θ-λου----α μιλά-ε με-το-- α-θ---ο-ς. Θ------ ν- μ----- μ- τ--- α--------- Θ-λ-υ-ε ν- μ-λ-μ- μ- τ-υ- α-θ-ώ-ο-ς- ------------------------------------ Θέλουμε να μιλάμε με τους ανθρώπους. 0
Th----m- -a m--ám---e--o-s -n---ṓpo--. T------- n- m----- m- t--- a---------- T-é-o-m- n- m-l-m- m- t-u- a-t-r-p-u-. -------------------------------------- Théloume na miláme me tous anthrṓpous.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ziua limbii materne

Vă place limba voastră maternă? Atunci ar trebui să o sărbătoriţi pe viitor! Mai exact pe 21 februarie! Este ziua internaţională a limbii materne. Este sărbătorită în fiecare an, din anul 2000. Această dată a fost stabilită de UNESCO. UNESCO este Organizaţia Naţiunilor Unite. Ea se ocupă de teme legate de ştiinţă, educaţie şi cultură. UNESCO doreşte păstrarea patrimoniului cultural al umanităţii. Limbile fac parte din acest patrimoniu cultural. Iată de ce ele trebuie protejate, cultivate şi promovate. Data de 21 februarie este consacrată diversităţii lingvistice. Se estimează existenţa a 6000-7000 de limbi în întreaga lume. Totuşi, jumătate dintre aceste sunt pe cale de dispariţie. La fiecare două săptămâni, o limbă dispare pentru totdeauna. Dar fiecare limbă constituie o sumă considerabilă de cunoştinţe. Cunoştinţele popoarelor se regăsesc în limbile acestora. Istoria unei naţiuni se reflectă în limba sa. Experienţele şi tradiţiile sunt de asemenea vehiculate de limbă. Limba maternă este astfel parte integrantă din fiecare identitate naţională. Atunci când o limbă dispare, pierdem mai mult decât cuvinte. Pe data de 21 februarie comemorăm aceste lucruri. Oamenii trebuie să înţeleagă ce importanţă au limbile. Şi trebuie să reflecteze la ceea ce ar putea face pentru a păstra limbile. Aşadar, arătaţi că limba pe care o vorbiţi este importantă pentru dumneavoastră! Poate aţi reuşi să faceţi un tort? Şi să faceţi o inscripţie din pastă de zahăr. În limba voastră maternă, desigur!
Știați?
Limba bosniacă este o limbă slavică. Este vorbită cu precădere în Bosnia și Herțegovina. Mai sunt vorbitori și Serbia, Croația, Macedonia și Muntenegru. Bosniaca este limba nativă a circa 2,5 milioane de oameni. Este foarte similară croatei și limbii sârbe. Vocabularul, ortografia și gramatica celor trei limbi diferă foarte puțin! O persoană care vorbește bosniaca poate înțelege foarte ușor sârba și croata. De aceea, statusul limbii bosniace este de multe ori pus sub semnul întrebării. Unii lingviști au dubii dacă bosniaca este sau nu o limbă de sine stătătoare. Ei pretind că este doar un dialect al limbii sârbo-croate. Multe influențe străine în limba bosniacă prezintă un deosebit interes. Regiunea a aparținut, în trecut, când Orientului când Occidentului. Din cauza asta, limba a împrumutat mulți termeni din arabă, turcă sau persană. Acesta e un lucru foarte rar în limbile slavice. Dar face deliciul acestei limbi unice.