Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   fa ‫ضمائر ملکی 1‬

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

‫66 [شصت و شش]‬

66 [shast-o-shesh]

‫ضمائر ملکی 1‬

[zamâyere melki 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Persană Joaca Mai mult
eu – al meu ‫-ن –-م-ل من‬ ‫-- – م-- م-- ‫-ن – م-ل م-‬ ------------- ‫من – مال من‬ 0
m-n---m-l- --n m-- - m--- m-- m-n - m-l- m-n -------------- man - mâle man
Nu îmi găsesc cheile. ‫من-کل-دم-ر--پیدا --ی-ک---‬ ‫-- ک---- ر- پ--- ن-------- ‫-ن ک-ی-م ر- پ-د- ن-ی-ک-م-‬ --------------------------- ‫من کلیدم را پیدا نمی‌کنم.‬ 0
m-- k-lidam-râ--ey-- n-------m. m-- k------ r- p---- n--------- m-n k-l-d-m r- p-y-â n-m-k-n-m- ------------------------------- man kelidam râ peydâ nemikonam.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. ‫-----یط ات---سم--ا--ید- ن---ک---‬ ‫-- ب--- ا------ ر- پ--- ن-------- ‫-ن ب-ی- ا-و-و-م ر- پ-د- ن-ی-ک-م-‬ ---------------------------------- ‫من بلیط اتوبوسم را پیدا نمی‌کنم.‬ 0
man -el-t- -----s-m-râ ---d--n-mikonam. m-- b----- o------- r- p---- n--------- m-n b-l-t- o-o-u-a- r- p-y-â n-m-k-n-m- --------------------------------------- man belite otobusam râ peydâ nemikonam.
tu – al tău ‫--- --ل ت-‬ ‫--- م-- ت-- ‫-و- م-ل ت-‬ ------------ ‫تو- مال تو‬ 0
to - mâle to t- - m--- t- t- - m-l- t- ------------ to - mâle to
Ţi-ai găsit cheile? ‫ک--د- ر--پ--ا -ردی-‬ ‫----- ر- پ--- ک----- ‫-ل-د- ر- پ-د- ک-د-؟- --------------------- ‫کلیدت را پیدا کردی؟‬ 0
kel-----r- p-y-â-ka-d-? k------ r- p---- k----- k-l-d-t r- p-y-â k-r-i- ----------------------- kelidat râ peydâ kardi?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? ‫ب-یط -توبوس- -- -ید---ردی-‬ ‫---- ا------ ر- پ--- ک----- ‫-ل-ط ا-و-و-ت ر- پ-د- ک-د-؟- ---------------------------- ‫بلیط اتوبوست را پیدا کردی؟‬ 0
b-l-t---to-u-a--r-----dâ k----? b----- o------- r- p---- k----- b-l-t- o-o-u-a- r- p-y-â k-r-i- ------------------------------- belite otobusat râ peydâ kardi?
el – al lui ‫ا-(-ر-)--م-- --‬ ‫-------- م-- ا-- ‫-و-م-د-- م-ل ا-‬ ----------------- ‫او(مرد)- مال او‬ 0
o---ma-d)-- -â---oo o- (----- - m--- o- o- (-a-d- - m-l- o- ------------------- oo (mard) - mâle oo
Ştii unde sunt cheile lui? ‫می‌دان- ک-ید--- ک--س--‬ ‫------- ک--- ا- ک------ ‫-ی-د-ن- ک-ی- ا- ک-ا-ت-‬ ------------------------ ‫می‌دانی کلید او کجاست؟‬ 0
m---ni----i-- oo----âst? m----- k----- o- k------ m-d-n- k-l-d- o- k-j-s-? ------------------------ midâni kelide oo kojâst?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? ‫م--د--- ب-ی--ات----ش کجاست؟‬ ‫------- ب--- ا------ ک------ ‫-ی-د-ن- ب-ی- ا-و-و-ش ک-ا-ت-‬ ----------------------------- ‫می‌دانی بلیط اتوبوسش کجاست؟‬ 0
m-dân- b-lite -t-b-sash--ojâ-t? m----- b----- o-------- k------ m-d-n- b-l-t- o-o-u-a-h k-j-s-? ------------------------------- midâni belite otobusash kojâst?
ea – al ei ‫ا--زن)- -----و‬ ‫------- م-- ا-- ‫-و-ز-)- م-ل ا-‬ ---------------- ‫او(زن)- مال او‬ 0
o- -z-n)---mâ-- -o o- (---- - m--- o- o- (-a-) - m-l- o- ------------------ oo (zan) - mâle oo
Banii ei au dispărut. ‫--لش--م---ه---ت.‬ ‫---- گ- ش-- ا---- ‫-و-ش گ- ش-ه ا-ت-‬ ------------------ ‫پولش گم شده است.‬ 0
p--l-sh gom-sho-e as-. p------ g-- s---- a--- p-o-a-h g-m s-o-e a-t- ---------------------- poolash gom shode ast.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. ‫و--ک--ت--عتبار-- ه- گم-شد------‬ ‫- ‫---- ا------- ه- گ- ش-- ا---- ‫- ‫-ا-ت ا-ت-ا-ی- ه- گ- ش-ه ا-ت-‬ --------------------------------- ‫و ‫کارت اعتباریش هم گم شده است.‬ 0
kâ-t--e-etebâ-ia-h --m-g---sh--- a--. k---- e----------- h-- g-- s---- a--- k-r-e e-e-e-â-i-s- h-m g-m s-o-e a-t- ------------------------------------- kârte e-etebâriash ham gom shode ast.
noi – al nostru ‫-ا----ا--ما‬ ‫-- – م-- م-- ‫-ا – م-ل م-‬ ------------- ‫ما – مال ما‬ 0
m- - m-le mâ m- - m--- m- m- - m-l- m- ------------ mâ - mâle mâ
Bunicul nostru este bolnav. ‫-د-بزر-ما--م--ض-است-‬ ‫---------- م--- ا---- ‫-د-ب-ر-م-ن م-ی- ا-ت-‬ ---------------------- ‫پدربزرگمان مریض است.‬ 0
p-d--------g-m-- m-riz ---. p--------------- m---- a--- p-d-r-b-z-r-e-â- m-r-z a-t- --------------------------- pedar-bozorgemân mariz ast.
Bunica noastră este sănătoasă. ‫ما-رب-رگم---س--- -ست-‬ ‫----------- س--- ا---- ‫-ا-ر-ز-گ-ا- س-ل- ا-ت-‬ ----------------------- ‫مادربزرگمان سالم است.‬ 0
mâ-a----z------n s--em as-. m--------------- s---- a--- m-d-r-b-z-r-e-â- s-l-m a-t- --------------------------- mâdar-bozorgemân sâlem ast.
voi – al vostru ‫شما -جم-------- ---‬ ‫--- (---- – م-- ش--- ‫-م- (-م-) – م-ل ش-ا- --------------------- ‫شما (جمع) – مال شما‬ 0
sh--â--ja--a) ---â----h--â s---- (------ - m--- s---- s-o-â (-a---) - m-l- s-o-â -------------------------- shomâ (jam-a) - mâle shomâ
Copii, unde este tăticul vostru? ‫بچ-‌ها--پدر--- ک--ست؟‬ ‫------- پ----- ک------ ‫-چ-‌-ا- پ-ر-ا- ک-ا-ت-‬ ----------------------- ‫بچه‌ها، پدرتان کجاست؟‬ 0
b-----hâ----dar--â---ojâs-? b-------- p-------- k------ b-c-e-h-, p-d-r-t-n k-j-s-? --------------------------- bache-hâ, pedaretân kojâst?
Copii, unde este mămica voastră? ‫ب----ا،-م-درت-ن-کجاست؟‬ ‫------- م------ ک------ ‫-چ-‌-ا- م-د-ت-ن ک-ا-ت-‬ ------------------------ ‫بچه‌ها، مادرتان کجاست؟‬ 0
b-----h----â--r---- k-j-st? b-------- m-------- k------ b-c-e-h-, m-d-r-t-n k-j-s-? --------------------------- bache-hâ, mâdaretân kojâst?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.