Dicționar de expresii

ro Sentimente   »   fr Les sentiments

56 [cincizeci şi şase]

Sentimente

Sentimente

56 [cinquante-six]

Les sentiments

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Franceză Joaca Mai mult
a avea chef avo-- e--ie avoir envie a-o-r e-v-e ----------- avoir envie 0
Noi avem chef. No-s --ons e-v-e. Nous avons envie. N-u- a-o-s e-v-e- ----------------- Nous avons envie. 0
Noi nu avem chef. No-- n-avons -a----vie. Nous n’avons pas envie. N-u- n-a-o-s p-s e-v-e- ----------------------- Nous n’avons pas envie. 0
a se teme a------e-r avoir peur a-o-r p-u- ---------- avoir peur 0
Eu mă tem. J’---pe--. J’ai peur. J-a- p-u-. ---------- J’ai peur. 0
Eu nu mă tem. J- n----p-s-p-u-. Je n’ai pas peur. J- n-a- p-s p-u-. ----------------- Je n’ai pas peur. 0
a avea timp avo-r----tem-s avoir le temps a-o-r l- t-m-s -------------- avoir le temps 0
El are timp. Il a--e--e--s. Il a le temps. I- a l- t-m-s- -------------- Il a le temps. 0
El nu are timp. Il-n’----- -e --mp-. Il n’a pas le temps. I- n-a p-s l- t-m-s- -------------------- Il n’a pas le temps. 0
a fi leneş s’e-n---r s’ennuyer s-e-n-y-r --------- s’ennuyer 0
Ea este leneşă. E----s--nn-ie. Elle s’ennuie. E-l- s-e-n-i-. -------------- Elle s’ennuie. 0
Ea nu este leneşă. El-e -- s-en-uie--as. Elle ne s’ennuie pas. E-l- n- s-e-n-i- p-s- --------------------- Elle ne s’ennuie pas. 0
a(-ţi) fi foame a---- faim avoir faim a-o-r f-i- ---------- avoir faim 0
Vă este foame? A--z--ou- f----? Avez-vous faim ? A-e---o-s f-i- ? ---------------- Avez-vous faim ? 0
Nu vă este foame? N-ave--v-u--pa--fa-- ? N’avez-vous pas faim ? N-a-e---o-s p-s f-i- ? ---------------------- N’avez-vous pas faim ? 0
a(-ţi) fi sete a-o-r--o-f avoir soif a-o-r s-i- ---------- avoir soif 0
Lor le este sete. Il- --t -o-f. Ils ont soif. I-s o-t s-i-. ------------- Ils ont soif. 0
Lor nu le este sete. I-s n’o-t---s soi-. Ils n’ont pas soif. I-s n-o-t p-s s-i-. ------------------- Ils n’ont pas soif. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile secrete

Limbile ne ajută să spunem celorlalţi ce gândim si ce simţim. Înţelegerea este aşadar scopul cel mai important al limbii. Dar uneori, oamenii nu vor sa fie înţeleşi de către toţi. Şi inventează limbi secrete. Limbile screte fascinează oamenii de mii de ani. Julius Caesar, de exemplu, avea propria sa limbă secretă. El trimitea mesaje codate tuturor regiunilor din regatul său. Duşmanii săi nu-i puteau citi informaţiile codate. Limbile secrete se numesc comunicare protejată. Prin limbile secrete, ne distingem unii de ceilalţi. Arătăm ca aparţinem unui grup exclusiv. Motivele pentru care folosim limbi sercrete sunt multiple. Îndrăgostiţii îşi scriu dintotdeauna scrisori codate. Unele categorii profesionale au şi ele propria limbă. Aşadar, există limbi pentru magicieni, hoţi şi oameni de afaceri. Dar majoritatea timpului, limbile secrete sunt folosite în scopuri politice. Aproape toate războaiele au folosit limbi secrete. Militarii si serviciile secrete au proprii lor experţi pentru limbile secrete. Ştiinţa decodării se numeşte criptologie. Codurile moderne sunt bazate pe formule matematice complexe. Ele sunt foarte dificil de decodat. Viaţa noastră ar fi de neconceput fără limba codată. Astăzi, întâlnim cifre peste tot. Cardurile de credit şi e-mailurile, totul funcţionează cu coduri. Copiilor li se pare captivant să folosească limbi secrete. Le place foarte mult să comunice cu prietenii lor. Limbile secrete sunt şi utile pentru dezvoltarea copiiilor... Ele ajută creativitatea şi afinitatea pentru limbă!